Oana Goia, Vestiar

Loredana-Lucica Vîtcă, Perspective istorico-demografice asupra familiei hunedorene. Continuitate şi schimbare (1850-1938), Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2025.

Volumul este o contribuţie de pionierat în istoriografia românească, depăşind abordările descriptive ale demografiei clasice şi valorificând noile perspective metodologice ale istoriei populaţiei. Printr-o analiză riguroasă a familiei hunedorene între 1850 şi 1938, autoarea reconstituie comportamentele demografice ale populaţiei într-o perioadă de profunde transformări sociale. Cu accent asupra nupţialităţii, a structurilor familiale şi a particularităţilor unui spaţiu multietnic şi multiconfesional, lucrarea oferă o imagine nuanţată a mecanismelor sociale care au modelat evoluţia comunităţilor hunedorene în epoca modernă.

Florin Laurenţiu Bucur, Lectura în vremea Marelui Război. Cazul soldaţilor români din armata austro-ungară, Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2025.

În plin context al Primului Război Mondial, când violenţa industrializată redefineşte experienţa umană pe front, lectura continuă să existe ca practică discretă, dar esenţială, în viaţa soldaţilor. Volumul explorează universul lecturii de front în rândul soldaţilor români din armata austro-ungară, urmărind circulaţia cărţilor, broşurilor şi scrierilor militare, precum şi rolul lecturii în alfabetizare, disciplină şi supravieţuire psihologică. Prin analiza surselor şi a mărturiilor combatanţilor, autorul reconstituie felul în care lectura a funcţionat ca resursă culturală şi emoţională într-o conflagraţie de o brutalitate nemaiîntâlnită până atunci.

Sebastiano Timpanaro, Despre materialism, traducere din italiană şi engleză de Alex Cistelecan, postfaţă de Perry Anderson, Cluj-Napoca, Editura Tact, 2026.

Volumul reuneşte unele dintre cele mai importante intervenţii teoretice ale lui Sebastiano Timpanaro, una dintre cele mai originale şi incomode voci ale marxismului european din secolul XX. În dialog critic cu tradiţia marxistă şi cu moştenirea intelectuală a lui Giacomo Leopardi, autorul propune o reflecţie profundă asupra materialismului, condiţiei umane şi limitelor impuse de natură existenţei sociale. Refuzând atât dogmatismul comunismului oficial, cât şi abstracţiunile marxismului occidental, Timpanaro propune o reflecţie lucidă asupra condiţiei umane şi a limitelor existenţei. O contribuţie esenţială la gândirea materialistă a secolului XX.