Ryūnosuke Akutagawa

Ryūnosuke Akutagawa (1892-1927) a studiat literatura engleză la Universitatea Imperială din Tōkyō. Deşi se socotea mai cu seamă poet, este cunoscut îndeosebi pentru povestirile de inspiraţie istorică (unele ecranizate), în care a îmbinat, într-o manieră modernă, straniul şi fantasticul. În româneşte au apărut cîteva volume de proză scurtă: Rashōmon, Viaţa unui prost şi Paravanul-Iad şi alte povestiri. Cel mai important premiu literar japonez îi poartă numele. Transpunerea acestor 20 de haikuuri urmează ediţia Modern Japanese Haiku: An Anthology (selecţie, traducere şi introducere de Makoto Ueda, Toronto – Buffalo: University of Toronto Press, 1976), care conţine, în limba engleză, o variantă literară şi una literală, precum şi originalul japonez al poemelor.

 

 

prima zi toamna

scobitura măselei

astup cu argint

 

aki tatsu hi | uroba ni gin wo | uzume keri

 

 

crizantemele –

şi-n mireasmă există

umbră lumină

 

shiragiku ya | nioi ni mo aru | kage hinata

 

 

rafala iernii –

peştii uscaţi încă au

culoarea mării

 

kogarashi ya | mezashi ni nokoru | umi no iro

 

 

trompa de flutur

e ca un arc de oţel

o zăpuşeală

 

chou no shita | zenmai ni niru | atsusa kana

 

 

broscuţă verde

şi matale eşti oare

proaspăt boită

 

aogaeru | onore mo penki | nuritate ka

 

 

leul-furnicii

pe bujor îl umbreşte

floarea roşie

 

arijigoku | kage shite botan | hana akaki

 

 

cuprins de frisoane

sub lumina florilor

tremur tot tremur

 

netsu wo yande | sakura akari ni | furue iru

 

 

printre munţi luna

sclipeşte frunza căzînd

cîtă mireasmă

 

yama no tsuki | saete ochiba no | nioi kana

 

crinul cel roşu

pistilul i se-nnegreşte

zăduf la culme

 

aka yuri no | shibe kuromu atsusa | kiwamarinu

 

 

vîntul tomnatic –

pe aluniţă-mi crescu

un fir de păr doar

 

akikaze ya | hokuro ni haeshi | ke ikkon

 

 

printre pini vîntul –

cineva-n clar de lună

caută trufele

 

matsukaze ya | hito wa gekka ni | shouro wo horu

 

 

dogoarea verii

urcă apoi coboară

pleava cernută

 

enten ni | noborite kieru | mi no hokori

 

 

tină pe pietre

mohorîte în apă

raze de soare

 

ishi no aka | monouki mizu no | hizashi kana

 

a’ pomului crengi

ajung pîn’ la şindrile

ce mai căldură

 

ki no eda no | kawara ni sawaru | atsusa kana

 

 

cu mulcomirea

se scutură iar şi iar

vara camelii

 

shizukasa ni | taezu chiri keri | natsutsubaki

 

 

toamna devreme

dacă-nhaţi o lăcustă

e încă moale

 

hatsuaki no | inago tsukameba | yawarakaki

 

 

vîntul tomnatic –

i-a rămas carapacea

un crab pe tavă

 

aki kaze ya | koura wo amasu | zen no kani

 

 

şi-un iepure

îşi pleoşteşte-o ureche

ce fierbinţeală

 

usagi mo | kata mimi taruru | taisho kana

 

 

sub cerul senin

omizi păroase tîrîş –

o cracă de pin

 

uraraka ni | kemushi wataru ya | matsu no eda

 

 

mucii străvezii –

vîrful nasului numai

rămîne-n amurg

 

mizubana ya | hana no saki dake | kure nokoru

 

 

Prezentare şi transpuneri de Adrian Em. Rus şi George State

Transliterarea originalului japonez de Adrian Em. Rus