Revista Revistelor

Numărul 7/2026 al României literare este unul dens, cu multe puncte de atracţie. Puzzle-ul lui Gabriel Chifu (Schimbarea lăuntrică) impune atenţiei – pe urmele unei mai vechi dezbateri de acum câţiva ani din paginile Rl despre cuvinte uitate – o altă dimensiune a existenţialului nostru, la fel de precară astăzi, legată de partea lăuntrică, respectiv de sentimentele şi însuşirile noastre. Este cazul, de pildă, al onoarei, şi nu doar: „lista de însuşiri omeneşti aflate în pericol e lungă. Ea cuprinde amabilitatea, generozitatea/altruismul. Dar şi fidelitatea necondiţionată. Dar şi devotamentul până la sacrificiu. Dar şi onestitatea acelor semeni capabili să apere adevărul fie şi cu preţul pierderii libertăţii ori a vieţii“, prevalând însă „o diminuare a atributelor nobile din purtarea noastră“, „lipsa de afecţiune, spiritul necultivat, ignoranţa, invidia, răutatea, agresivitatea, un soi de nou primitivism sunt tot mai prezente în societate. În schimb, atenţia şi grija pentru celălalt, empatia, cavalerismul, bunul gust, subtilitatea, distincţia intelectuală au devenit o rara avis“ – finalul editorialului fiind aşezat sub un gând deloc optimist: „Ceea ce ştiu e că acest curs al lumii cu debilizarea de necontestat a structurii noastre lăuntrice, sufleteşti şi mentale, nu e un curs pe care ni-l dorim“.

La cronica literară, Răzvan Voncu se opreşte asupra cărţii lui Ion Vartic, Radu Stanca. Ars doloris (ediţia din 2025, revăzută şi adăugită, apărută la Editura Muzeului Literaturii Române). Sub un titlu sugestiv, O carte recuperată, un autor recuperat, este comentat noul conţinut (pe urmele ediţiei din 1978), cu sublinierea: „Timp de 35 de ani, Ion Vartic a urmărit tot ce a fost relevant în materie de Radu Stanca şi de Cercul Literar de la Sibiu – multe dintre interpretările strălucite şi dintre descoperirile de arhivă aparţinându-i –, ţinând «la zi» un adevărat jurnal critic al receptării acestora“. Concluzia analizei: „În această interpretare a operei lui Radu Stanca distingem cu uşurinţă cultura literară şi estetică deosebită, fineţea ductului analitic, subtilitatea formulării şi desăvârşita cunoaştere a materialului bibliografic. Calităţi care fac din Ion Vartic unul dintre cei mai importanţi critici şi istorici literari ai ultimelor decenii“.

Alte pagini de interes: continuarea fragmentelor semnate de Mircea Mihăieş din eseul în lucru Fluturii de noapte ai Virginei Woolf; interstiţiile lui Alexandru Călinescu, în marginea unei recente apariţii editoriale, L’Histoire du monde passe par Paris, de François Reynaert (Flammarion, 2025); pagina de poezie a lui Horia Bădescu; paginile dedicate lui Marin Sorescu, la 90 de ani de la naştere, semnate de Vasile Spiridon şi Cătălin Davidescu; avanpremiera editorială Două parabole din volumul Povestea noastră al lui Andrei Cornea, alături de comentariul critic al lui Angelo Mitchievici aplicat cărţii Peştii cubanezi. Un secol de eseuri, de Bogdan-Alexandru Stănescu, şi de cel semnat de Antonio Patraş, Testamentul lui Gary, dedicat noii ediţii Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, de Ion D. Sîrbu; interviul lui Cristian Pătrăşconiu cu poetul Vasile Dan; articolul de istorie literară, Celălalt Slavici, nefrecventatul al lui Paul Cernat, incitantul Focus AI, semnat de Alexander Baumgarten şi de Cristian Pătrăşconiu; la care se adaugă semnăturile din alte rubrici bine cunoscute ale revistei, precum: Ioan T. Morar, Adrian Lesenciuc, Dan Stanca, Ioan Holban, Dan Gulea, Grete Tartler, Laura Poantă, Simina Popescu, Constantin Cubleşan, Horia Gârbea, Adrian Alui Gheorghe, Cristinel Munteanu. (S.M.)