Revista revistelor

• Numărul 5 (261)/2025 al revistei craiovene se deschide, începând de pe prima pagină şi continuând pe următoarele două, cu studiul amplu, ca de dicţionar, al directorului-fondator al publicaţiei, Florea Firan, dedicat profilului de poetă, prozatoare, cercetătoare şi eseistă al Martei Petreu, comentatorul conchizând că: „Intelectual de curaj şi verticalitate, Marta Petreu combină o poezie carnală cu o proză viguroasă, reprezentând o figură centrală în literatura de azi, neintimidată de mode şi timpuri, urmărind cu tenacitate rolul scriitorului de a căuta şi afirma adevărul, cât de incomod, sfidând clişee şi prejudecăţi”.

Foarte interesante sunt eseurile, diferite ca tonalitate, ale lui Adrian Cioroianu (Nu atât mari crize, cât mare gălăgie, cu subtitlu conclusiv Ritmul vieţii noastre e dictat de spaime şi de tehnologie), Dumitru Radu Popa (Dame Mitsuko Uchida la Camegie Hall), Constantin Cubleşan (Eminescu la Blaj). În număr, multe cronici literare, semnate, printre alţii, de Ioan Lascu, Rodica Grigore, Dan Ionescu, şi cronica teatrală ţinută de cunoscutul teatrolog Ion Parhon, care comentează spectacolul Ţara lui Gufi, piesa lui Matei Vişniec, montantă la Teatrul Naţional din Craiova.

Numărul 5 beneficiază de colaborarea poetului Andrei Codrescu, prezent cu un splendid succint poem: „au fost scrise toate poeziile/ încuiate pe veci în cuşca literară/ din când în când scapă una”. O semnalăm de asemenea pe Carmen Firan cu poemele Timpul de Azi şi Captivi.

• Numărul 50 pe luna iunie al revistei Atitudini este construit sub semnul poeziei optzeciste. Subiectul este „atacat“ din varii unghiuri, oferind perspective inedite asupra fenomenului literar respectiv. Firesc, cezarului i se dă ceea ce i se cuvine, dosarul optzecist deschizându-se cu poemele unor autori care onorează cu asupra de măsură mişcarea literară cu acest nume: Liviu Ioan Stoiciu şi Florin Dochia. Reţinem o superbă metaforă din Dictatura paradoxului, semnată de al doilea: Lava fierbinte se revarsă din vulcanii stinşi/ şi topeşte zăpezile memoriei. Dosarului optzecist i se adaugă un interviu cu Lucian Vasiliu, poet care ilustrează strălucit evoluţia acestei mişcări literare. Rememorând cu emoţie, dar şi cu bine cunoscutul umor, anii afirmării sale, autorul priveşte şi spre actualitate, definind succint momentul literar actual, când „este şi multă maculatură, amatorism, ca în toate economiile de piaţă, vechi şi recente. Critica de întâmpinare a cam dispărut, valorile se discern dificil, în timp prelungit, rafturile librăriilor scâncesc“. O pată de culoare semnată de Horia Gârbea completează retrospectiva optzecistă. Sub titlul Reviste care nu au fost, acesta evocă momentul 1982 când, tânăr student, a conceput şi editat, împreună cu patru colegi, revista ICS (transcrierea fonetică a literei X), simbol al necunoscutei în ecuaţiile matematice, publicaţie din care au apărut opt numere în impresionantul tiraj de… 10-12 exemplare!

• Dens, variat, extrem de interesant numărul triplu, 4-5-6, al publicaţiei botoşănene. Sumarul este dominat de un gen publicistic destul de puţin abordat de presa noastră literară (cu excepţia consecventei preocupări a României literare!): interviul. Tradiţionala rubrică Dialogurile revistei propune cititorilor nu mai puţin de patru asemenea realizări, cu personalităţi marcante din spaţiul public. Leo Butnaru vorbeşte despre creaţia sa poetică, de sorginte avangardistă, dar şi despre colegii şi prietenii cu care a fost şi este „întru comunicare şi… cuminicare literară“. Nicolae Tzone discută cu Radu Sergiu Ruba despre talentatul poet prematur plecat dintre noi, Cristian Popescu. Amplul text, cu numeroase informaţii care îi conferă calităţi de istorie literară, este mai mult decât un simplu interviu, povestea unei prietenii, o confesiune de suflet a unui comiliton într-ale scrisului, o litanie a acestuia pe marginea destinului şi a operei poetului. Nu mai puţin interesante sunt dialogul dintre Daniel Cristea Enache şi Lucian Vasiliu, preluat de pe LiterNet.ro, precum şi cel cu poeta Veronica Balaj despre creaţia lirică, pe care o defineşte inspirat prin concisa metaforă La porţile soarelui, carnavalul cuvintelor. Semnalăm şi un ultim interviu realizat cu mai mulţi ani în urmă cu Mihai Ursachi, postat de Dan Culcer în Asymetria, şi readus în atenţia contemporanilor graţie emoţionantei evocări a Magdei Ursache – Petru Ursache. Un om tânăr pe viaţă, care completează secţiunea Memoria. Rubricile tradiţionale ale revistei: Poesis, Beletristica, Jurnal, Relecturi, Eminescu in aeternum, Universalis completează un sumar bogat, care invită la lectură.

(L.F.)