OANA GOIA, VESTIAR

Schimbarea loialităţilor şi reorganizare instituţională. Germanii din România (1918-1928), volum coordonat de Rudolf Gräf, Daniela Stanciu-Păscăriţa, traducerea textelor din limba germană de Susanne Szabadkai, Polirom, în coeditare cu Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2025. Volumul reuneşte 22 de texte de autori din România, Germania, Austria, Serbia şi SUA şi prezintă perspective diferite asupra sfârşitului Primului Război Mondial şi a urmărilor sale. Perioadă în care Europa a fost martora unei transformări radicale, vechea ordine statală prăbuşindu-se sub greutatea conflictului. „În contextul prăbuşirii Imperiului Habsburgic şi a celui ţarist, Transilvania, Banatul, Bucovina şi Basarabia s-au unit cu Vechiul Regat. Până în 1919, toate grupările regionale germane – în special saşii transilvăneni, şvabii şi germanii din Banatul de Munte – s-au pronunţat pentru apartenenţa la statul român. A urmat una dintre cele mai interesante şi mai benefice perioade din istoria germanilor din România. Pe fondul unei evoluţii economice şi culturale favorabile, naţionalitatea germană a fost consolidată, chiar dacă nu i s-au recunoscut drepturi colective, iar unele dintre promisiunile de la Alba Iulia n-au fost transpuse în practică.“

 

Index mvsicorvm non prohibitorum, compilat & aranjat de Virgil Leon & Edith Leon, Apahida, Idea Design & Print, 2025. Iată un instrument valoros şi complex pentru muzicieni şi iubitorii de muzică. Lucrarea realizată de Virgil Leon împreună cu Edith Leon nu este doar o explorare a sunetelor şi a scenei muzicale, ci şi modalitatea de a aduce la suprafaţă cele mai estompate şi neconvenţionale musicae. „La fel de originală ca poezia lui Virgil Leon, ace-astă scriere inclasabilă – căci complet lipsită de semantism –, asamblată, de-a lungul anilor, este rezultatul unor decenii de scormonit prin undergroundul muzical. Ea aduce, în sfîrşit, la suprafaţă oamenii şi sunetele cu care compilatorul a rezonat: tot ce-a găsit mai estompat, mai disonant“.

 

Silviu Guga, Incredibile iubiri, Floreşti, Editura Limes, 2024. Un roman care pagină cu pagină devine ca un organism viu de dragoste. Este structurat în jurul a douăsprezece scrisori captivante, fiecare explorând tematica iubirii neîmplinite şi complexitatea relaţiilor interumane. Romanul nu se limitează doar la iubire, ci examinează şi sentimente precum singurătatea, pierderea, totul într-o căutare a sensului. Personajele îşi explorează vulnerabilităţile şi fricile, iar scrisorile servesc ca un mecanism de introspecţie, atât pentru protagoniştii cărţii, cât şi pentru cititori. Silviu Guga foloseşte un stil liric şi emoţionant, care captează esenţa sentimentelor. Descrierile sale sunt evocatoare, reu-şind să transmită nu doar emoţiile personajelor, ci şi atmosfera relaţiilor. O carte care te face flămând de dragoste.

 

Răzvan Ventura, Antoine de Saint-Exupéry. Îmblânzirea haosului, Iaşi, Editura Junimea, 2024. În acest volum, autorul adoptă un stil critic şi detaliat, explorând universul literar al lui Saint-Exupéry, subliniind modul în care autorul francez îmbrăţişează haosul existenţial, transformându-l într-o ordine perceptibilă şi înţeleasă: „o îmbrăţişare a unui univers pe care omul nu-l descoperă cu uimire, ci îl acceptă aşa cum este – un haos de fenomenalitate supus unei ordini a percepţiei. În paginile scriitorului francez suntem întâm-pinaţi de un cosmos care ne arată cu blândeţe că lumea nu este sortită unei pătrunderi înverşunate, ci mai degrabă unei cercetări blânde, dătătoare de sens nou şi, prin aceasta, de înveşnicire“.