REVISTA REVISTELOR

• Cu o grafică reţinând atenţia prin eleganţă, numărul cel mai proaspăt, primit la redacţie, al revistei constănţene Tomisul Cultural (Nr. 55/ februarie-martie, 2025) propune, pentru cei care încă nu şi-au procurat cartea, lectura părţii de început (Anii de ucenicie. Epoca) din Filosofia lui Blaga, studiul cel mai recent semnat de Marta Petreu, o cercetare de referinţă pentru exegeza blagiană publicată anul trecut la Editura Polirom, din care revista, deducem, va continua să redea şi în numerele următoare. Semnalăm, de asemenea, articolul lui Andrei Marga, Ieşirea din avarie, axat pe actualitatea noastră politică, pagina semnată de Eugen Uricaru din serialul Partea mea de vină (XI), cu referinţe istorico-literare incitante privind perioada sa de preşedinţie din anii 2000 la Uniunea Scriitorilor, alături de grupajul de poeme aparţinând lui Kocsis Francisko, poet şi traducător din ce în ce mai prezent în paginile revistelor noastre literare, ca şi pagina de interviu cu poetul Lucian Vasiliu (consemnat de Iulian Talianu), pus sub o interogaţie şi totodată un expresiv răspuns de genul: „Poetul? Iarba din clepsidră, râvnită de inorogi“.

• Nr. 1 (111) din acest an al revistei ieşene Poezia, revistă de cultură poetică trimestrială, singulară sub acest aspect în peisajul nostru literar, are ca temă centrală Poezie şi limbă. Un număr amplu (250 de pagini, în format de carte), aşa cum revista şi-a obişnuit cititorii, din care reţinem editorialul pe tema dată intitulat Muzica limbii, Poezia, semnat de Cassian Maria Spiridon, redactorul-şef al publicaţiei – un articol dens, cu un excurs prin Metafizica şi Retorica ale lui Aristotel, tratatul Convivio al lui Dante, alături de referinţe reprezentative venind dinspre Voltaire, Ezra Pound sau Valéry. Alte puncte de interes: republicarea artei poetice Poezia realistă a lui Nicolae Iorga; interviul luat lui Leo Butnaru de Ognean Stamboliev, ocazionat de traducerea poeziei acestuia în limba bulgară (antologia Jefuindu-l pe Picasso); traduceri ale unor poeţi români de ieri şi de azi, în limbi de circulaţie internaţională, alături de poeme aparţinând unor poeţi actuali autohtoni sau din spaţii culturale diverse; multe studii despre limbă şi poezie; eseuri, recenzii şi cronici, pagina de încheiere redând, ca un corolar al temei acestui număr, cunoscuta poezie eminesciană Se bate miezul nopţii… (L.F.)