Vestiar

• Lexiconului avangardei interbelice central şi est-europene, coordonat de Dariusz Kosiński, publicat de Institutul de Teatru „Zbigniew Raszewski“ în colaborare cu Editura Performance Research Books (Varşovia, Aberystwyth, 2023). Lexiconul e alcătuit din trei secţiuni. Prima ne vorbeşte despre avangarda teatrală şi Statul între cele două războaie mondiale. A doua secţiune ne poartă prin avangarda interbelică din Europa Centrală şi de Est în context internaţional şi transnational, iar cea de a treia secţiune cuprinde performance-uri: aspecte estetice cruciale ale avangardei teatrale interbelice din Europa Centrală şi de Est. Din partea României au colaborat la lexicon Alexandra Chiriac (istoric de artă) şi Anca Haţiegan (cadru didactic universitar şi teatrolog).

• Lucy Weir, Teatrul-dans al Pinei Bausch. Pe urmele Tanztheater, traducere de Sorina Chiper şi Ioana Andreea Ailenei, Iaşi, Editura Junimea, cu participarea Editurii Artes, 2023.

Cartea nu este doar despre legendara coregrafă, Pina Bausch, ci despre noua formă de artă: teatru-dans (Tanztheater), o artă departe de a fi sondată până la capăt. Nominalizat în 2019 la Kurt Weill Book Prize, volumul ne oferă o viziune inedită asupra teatrului-dans al Pinei Bausch. Autoarea Lucy Weir, cunoscută specialistă în domeniul dansului şi al performance-ului, studiază minuţios influenţele dansului modern german şi american asupra operei Pinei şi propune o relectură asupra creaţiilor Pinei Bausch cu filiaţii în teatrul postdramatic şi cu influenţe din Artaud, Beckett, Grotowski sau Robert Wilson. Volumul lui Wier este „un tribut corespunzător pentru un artist extraordinar, recunoscându-i contribuţia revoluţionară şi imactul asupra culturii contemporane a spectacolului“ pentru că Tanztheater-ul este o formă de artă compozită ce ocupă un spaţiu liminal. La finalul cărţii înţelegi, ca să percepi senzorial dansul din creaţiile Pinei Bausch, trebuie să mergi la teatru.

• Natalia Onofrei, În Numele Tatălui, 2023. O carte pe care nicio editură nu a primit-o şi a fost publicată în regie proprie. Întruneşte 15 povestiri în care cauţi lumina şi vrei să înţelegi de ce Natalia Onofrei ne arată chipul omului de la care ne întoarcem privirea, nesuportând faţeta adevărului. Un adevăr al lumii noastre: religie, tabuuri, familie, părinţi abuzivi, ruşine, mândrie, gura şi râsul lumii, durere fizică şi sufletească şi migraţia în ţările de Vest, toate alături de singurătate şi neputinţă. Fiecare poveste de viaţă îţi pune liniştea în cui, cu duşmănie. Foarte bine scrisă, într-un ritm alert, de parcă ai putea scăpa din menghina situaţiilor în care devii, fără să vrei, martor. Martor al brutalităţilor sexuale şi al altor fapte abuzatoare, iar la finalul cărţii ajungi cu un sentiment acut de vinovăţie. Întâmplările din cele 15 povestiri te poartă prin toate păcatele capitale. Ai senzaţia că Dumnezeu lipseşte în această ţară în care parcă nimic nu s-a schimbat de mai bine de un veac. Mereu te întrebi dacă faptele omului s-au săvârşit „în Numele Tatălui“, dar la final ştii: e o carte a libertăţii omului şi totul s-a înfăptuit în numele nostru, firicelele mişcătoare, care jucăm în imperiul unei raze şi dispărem deodată cu ea.

• Dan Rujea, Arhitectul norilor, Cluj-Napoca, Editura Cartea Cărţii de Ştiinţă, 2024. Poemele lui Dan Rujea poartă simbolul norilor, învăluie lumea omului şi te poartă departe de cele pământene: „într-o bărcuţă roz/ fără timonă, fără marangoz,/ fără regrete şi fără paşaport?“. Un volum al metamorfozei poetului într-un adevărat arhitect al lumii noi. O lume în care inimile îşi gudură iubirea dintr-una într-alta, timpul este inconsistent şi ai impresia că toate lucrurile sunt desenate, ca în spaţiu, cu galben solar. Poemele construiesc parcă un oraş al dragostei suprarealiste. Un oraş în care nimic nu e încuiat şi în care oricum nu e timp de nimic altceva – e oraşul în care arhitectul nu mai isprăveşte cu dragostea. Deşi poetul clujean îşi încheie volumul cu: „Eu, bufonul vostru trist,/ în genunchi vă cer/ indulgenţe de artist/ un pact efemer.// Daţi-mi zborul şi iubirea/ de mai multe ori/ şi iertaţi-mi rătăcirea/ vrednici cititori“, categoric avem un volum scris de o inimă primăvăratică. (O.G.)