Orizont nr. 5/2023. Din numărul pe luna mai, a.c., al cunoscutei reviste timişorene, semnalăm articolul Eternul Cerc, aparţinând lui Alexandru Ruja, dedicat reeditării (la Polirom, 2022) a volumului I. Negoiţescu, Radu Stanca, Un roman epistolar. Ediţie integrală – reluare a ediţiei din 2021 publicate la Editura Muzeul Literaturii Române, alcătuită de Ioan Cristescu şi Ion Vartic, ultimul semnând notele şi o substanţială postfaţă. Alexandru Ruja revine, în fapt, asupra corespondenţei dintre I. Negoiţescu şi Radu Stanca (pe urmele propriei cronici la ediţia din 2021), evidenţiind aici „alte axe ale romanului epistolar şi alte aspecte integrate ori conexe“, reamintind valoarea pe care o reprezintă Scrisoarea către E. Lovinescu de acum optzeci de ani („un adevărat manifest literar, care nu şi-a pierdut actualitatea“), specificul euphorionismului, cultul prieteniei, înscrierea epistolarului între „mari corespondenţe“ (cu formula lui Livius Ciocârlie), dificultăţile majore întâmpinate de cerchişti în efortul lor de a întemeia Euphorion-ul, cu punctarea rolului nefast din partea unroa dintre confraţii breslei literare din epocă (calomniatori şi intriganţi), peste toate însă, şi în ciuda tuturor obstacolelor, „Der ewige Kreis/ Cercul etern“, rămânând, notează drept concluzie Alexandru Ruja, „netăgăduit o permanenţă în spaţiul literaturii noastre“. Semnalăm, de asemenea, în paginile revistei, între altele: ancheta, incitant-interogativă, Ce nu aţi mai face niciodată?, cu răspunsuri plasate inevitabil în sfera personal-etică; interviul luat de Cristian Pătrăşconiu lui Varujan Vosganian – cu accent pe Cartea şoaptelor, o „carte-simbol“, scrisă sub crezul că „adevărata realitate este cea a cărţilor, nu cea a istorei“; analiza aplicată volumului funa máro de Nicolae Prelipceanu (laureatul din acest an al al Premiului Naţional pentru Poezie „Lucian Blaga“ Opera Omnia), semnată de Alexandru Colţan, alături de eseul lui Raul Săran despre poezia Ilenei Mălăncioiu. În plus, de citit cronica lui Vasile Popovici despre ultimul roman al lui Gabriel Chifu, Marea carte a uitării, sau continurea din numărul trecut a conferinţei (cu ocazia deschiderii Anului Capitalei Culturale pentru Timişoara) aparţinând prestigiosului filosof, autorul celebrei Critica raţiunii cinice, Peter Sloterdijk, pe problematica actuală a Europei. De un interes aparte este, totodată, articolul semnat de Cornel Ungureanu, în marginea volumului dedicat cenaclului de altădată, Universitas. A fost odată un cenaclu…, volum coordonat de Mircea Martin, „un op masiv, cu pagini de corespondenţă, poezie, proze, eseuri ale cenacliştilor de odinioară, alături de însemnările – jurnalul – lui Mircea Martin“, intitulat Răsfoind caietul cu file albastre, şi conţinând, între altele, un reper important al istoriei noastre literare: consemnarea, pentru prima oară, a apariţiei optzecismului, fapt ilustrat de un articol pe care criticul l-a trimis (după întâlnirea cu Laurenţiu Ulici la un Colocviu Naţional de Poezie ţinut la Iaşi) revistei Echinox. Aşadar, un număr substanţial, ce merită citit! (E.F.)