Lucian Vasiliu

1. Pe când citeam Desculţ de Zaharia Stancu!

2. În ultima vreme: doar nominalizări! În aşteptarea „zăpezilor de altădată“! Cu François Villon şi cu subtilul traducător în româneşte, Romulus Vulpescu!

3. Va trebui să-l consult pe marele gastronom junimist Ion Creangă de la Bojdeuca infatigabilei Tinca Vartic!

4. Dincolo de oglindă era altă oglindă! Chiar o fabrică de oglinzi veneţiene! Acolo petrec, nu trec!

5. Să zicem, una dintre cele mai reuşite, între multe nereuşite:

• Meciul de box pe care l-am „programat“ între poeţii-prieteni Mihai Ursachi (revenit din exilul din sua) şi Cezar Ivănescu (revenit, după 1995, din Bucureşti în Iaşii studenţiei).

Disputa urma să aibă loc în parcul junimist de la casa/muzeu Vasile Pogor (sediu al celor 12 muzee şi case memoriale literare ieşene). Partida, anunţată, ar fi beneficiat de arbitrajul patafizicianului, universitarului buclucaşvanian Luca Piţu! Cu avizul Preşedintelui Federaţiei Ludice de Box, Dan Petrescu (eseistul, dizidentul, nu altcineva!)! În comisia de arbitraj, am cooptat 3 doamne iubitoare ale sporturilor: universitarele Elvira Sorohan, Ana Cojan şi Tereza Petrescu (sora celebrului Ioan Petru Culianu).

L-am desemnat pe discipolul Liviu Antonesei ca asistent al boxerului Mihai Ursachi. Eu m-am oferit de ajutor baaadeanului Cezar Ivănescu (făcusem box, amândoi, cu acelaşi antrenor, la Bârlad, cu o diferenţă de 10 ani de… antrenamente!)!

Banii adunaţi, în finalul „amicalului“ poetic „boxat“, ar fi ajutat finanţarea, simbolică, a lucrărilor de restaurare a sediului muzeelor literare ieşene, respectiv casa junimistului Vasile Pogor (unde fusese găzduit şi junele Eminescu, într-o iarnă grea a anilor 1870), ulterior locuinţa celebrului universitar şi istoric George Brătianu (răpus, enigmatic, în detenţia de la Sighet – actualul Memorial al Durerii).

Păstrez din acel episod, pe jumătate ludic, pe jumătate grav: mănuşile de box ale profesionistului Cezar Ivănescu, tricoul de campion (la nataţie californiană) al Magistrului Mihai Ursachi, precum şi un upercut imaginar, pe care l-am încasat de la junimista, convorbirista „Duduca de la Vaslui“!

• Cea mai reuşită farsă aplicată mie? Aş spune, sfielnic: cea a managerului/directorului de muzee literare ieşene, Dan Lungu (actual parlamentar), care m-a dus (ne-a sedus) cu zăhărelul cale de jumătate de an 2014, promiţând că va transfera de la mlr la editura Junimea revista Dacia literară (fondată în Iaşi, la 1840, de Mihail Kogălniceanu, cu amicii Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi etc.), publicaţie pe care o reluasem, în entuziasmul anului 1990, la 150 de ani de la interzicerea ei de către autorităţile ţariste antiunioniste de atunci! Dar am avut asul din mânecă, respectiv planul de rezervă: fondarea la editura Junimea a unei noi reviste culturale, Scriptor, care a împlinit, pe 15 ianuarie curent, 5 anişori scriptorieni (nu scriptocomunişti!)!

6. Vară nu chiar, dar… verişoare (crăciuniţe!?) avem peste tot, din Transnistria în America de Sud. Iar cea mai frumoasă, veritabilă vară, cred că poate fi trăită doar la monastirea Văratic de Neamţ!