CAFÉ APOSTROF

• Editura Criterion, recent întemeiată la Milano de profesorul universitar Mattia Luigi Pozzi, şi-a inaugurat colecţia de poezie cu versiunea bilingvă, româno-italiană, a volumului de versuri Elegii în ofensivă (Elegie all’offensiva) de Ion Pop, în traducerea Irmei Carannante (Università Orientale din Napoli), care scrie şi o consistentă prefaţă a cărţii. Această versiune a Elegiilor a fost prezentată la Târgul de carte de la Torino în ziua de 12 mai 2019, urmată de o lansare într-o librărie din Firenze în 15 mai. Tot la Torino, a fost prezentat şi primul titlu  al colecţiei de eseuri al editurii Criterion, apărut în noiembrie 2018, l’Inventore dell’amore (Inventatorul iubirii) de Gherasim Luca, tradus şi prefaţat de eminentul profesor românist de la Universitatea napolitană, Giovanni Rotiroti. (A.P.)

• Miklós Bánffy, Trilogia transilvană, 3 volume, în româneşte de Marius Tabacu, Cuvînt înainte de Marta Petreu, Cuvînt înainte şi glosar de Lucian Nastasă-Kovács, Bucureşti, Institutul Cultural Român, 2019. Roman despre amurgul lumii austro-ungare. Naraţiunea, care împleteşte măiastru multe linii epice, acoperă anii 1904-1914. O mare parte din acţiune se petrece la Cluj, la Bonţida şi, în general, în Transilvania.

• Gheorghe Schwartz, Problema, Bucureşti, Editura Hasefer, 2019. Discutare, cu mijloacele pe care le are scrisul, deci de la meditaţie la persoana întîi la documentarea sobră, a problemei evreieşti în România.

• Anna Felder, Dis-locaţie, traducere din italiană de Florence Courriol-Seita şi Florica Ciodaru-Courriol, Bucureşti, Eikon, 2019. Traducerea, dificilă încă de la titlul romanului, La disdetta. Naraţiunea făcută de un motan a unei plecări/mutări. Proză intens poetică a schimbării, plină de melancolie şi de înţelepciune. Traducere foarte frumoasă, firească.

• Otilia Ţeposu, Druşca. Poveşti de la marginea pădurii, Bucureşti, Eikon, 2017. Scrise din perspectiva unei fetiţe, care priveşte lumea, adică pădurea, florile, ninsoarea ori pe bunica cea ştiutoare, cu o privire încrezătoare. Descrie o lume rînduită, arhaică, în care aproape toate întîmplările au soluţie. O carte frumoasă.

• Dana Fabini, Bibliotheca Diotima. încotro iubirea/ wohin die Liebe, Bucureşti, Eikon, 2018. Reprezintă volumul întîi dintr-o proiectată bibliotecă aflată la rîndul ei în proiect. Textul poetic este prefaţat de Vianu Mureşan şi postfaţat de Manja Seelen. Cartea, cum sugerează şi titlul pe două limbi, este bilingvă. Autoarea, Dana Fabini, clujeancă, plasticiană, colaboratoare la Apostrof încă de la numărul 1 din 1990… este acum creatoare de artă conceptuală – adică o variantă extrem-contemporană a manierismului artistic (în sens tipologic), căci pleacă de la o idee interioară pe care o explicitează folosindu-se de cuvînt, arte plastice, sunet/muzică, mişcare, lumină şi umbră şi aşa mai departe, într-o libertate nemărginită de reguli, ci potenţată pur şi simplu de inspiraţie, de imaginaţie. Poemul din acest volum este un imn de iubire, pe tonul profetic/arhaic din Ghilgameş sau din biblica Cîntarea cîntărilor.

• Zsuzsa Selyem, La Moscova plouă. Povestea unei deportări, roman, traducere din maghiară de Judit E. Ferencz, Institutul Cultural Român, 2017. Povestea unei deportări în mîndre vremuri de instalare a totalitarismului real-socialist românesc. Povestită de vocile martorilor – un copil, o mierlă, o buhă, o muscă, o pisică şi aşa mai departe. Fără să vreau, m-am gîndit la Anna Felder şi la cărticica ei, La disdetta (1974), în care mutarea unei familii e narată de motanul casei. Traducere foarte frumoasă a unei cărţi emoţionante. (M.V.)