un număr; vegetaţie pitică
Letiţia Ilea
un număr
cu care trebuie să te obişnuieşti
să-l spui la doctor la slujbă la paşapoarte
să-l accepţi chiar dacă nu se potriveşte
cu felul tău copilăresc de a râde
cu durerea bătrânească din genunchi
doar un număr: jumătate din ce?
o bancnotă de 50 suspect de nouă
dacă te uiţi cu atenţie desluşeşti semnele falsului
doamnă vânzătoare aş dori câteva boabe de zmeură
două nuci verzi şi un kilogram de monezi rest
vegetaţie pitică
ai scris cel mai adesea
despre o pierdere
tata mulţi prieteni câţiva ani frumoşi
cu fiecare literă aşternută pe ecran
cei duşi se fixau şi mai tare în locul
fără întoarcere
distanţa devenea definitivă
şi durerea ţi se încrusta în inimă
aşa cum apa erodează ţărmul unei insule
apoi a crescut o vegetaţie pitică
cu rădăcini torsionate şi tulpini pârjolite
ai numit-o viaţă şi te-ai bucurat
cum se bucură câinele de un ţarc îngust
după ce a stat ani în şir în lanţ
acum cei duşi nu se mai întorc
nici măcar în vis
cuvintele se înlănţuie pe ecran
desprinse de sensul lor
apa acoperă insula în fiecare noapte
plantele pitice plutesc
cu rădăcinile în sus