Samuel Menashe (1925-2011) s-a născut şi a murit la New York. În timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial a luptat ca infanterist în Franţa, Belgia şi Germania, iar după aceea a studiat la Sorbona, unde, în 1950, şi-a susţinut doctoratul cu teza Un essai sur l’expérience poétique (étude introspective). În 1961, neputînd găsi o editură americană interesată de lirica sa, a reuşit să-şi publice primul volum de versuri la Londra – în general a fost mai preţuit în Anglia şi Irlanda decît în Statele Unite. Norocul i s-a schimbat întrucîtva în 2004, cînd a devenit primul poet recompensat cu Neglected Masters Award, fapt care, un an mai tîrziu, a dus la tipărirea unei antologii editate de Christopher Ricks pentru Library of America. O ediţie revizuită şi adăugită a apărut în SUA în 2008, iar în UK în 2009 (aceasta din urmă conţine şi un film pe DVD despre viaţa şi opera lui Menashe).

Miezul iernii

 

Îmbrăcat eu şed

La pervazul ferestrei

Iernînd cu zăpada

Care nu s-a topit

A căzut demult

În noapte, tăinuit

Eram acolo unde sînt

Cînd zăpada a-nceput

 

Sfîrşitul ce trăieşte

 

În curînd sfîrşitul

Începutului

Va-ncepe să se plece-n

Faţa începutului

Sfîrşitului ce-l trăieşti

C-o anume neîncredere

Despre ce-ai făcut.

 

Al cărui nume-l ştiu

 

Tu al cărui nume-l ştiu

La fel de bine ca pe-al meu

Tu al cărui nume-l ştiu

Dar să nu-l zic defel

Tu al cărui nume-l ştiu

Însă nu-l rostesc

Nici mie însumi –

Tu al cărui nume-l ştiu

Ştii c-am venit

Aici să-ţi spun pe nume ţie

Al cărui nume-l ştiu

 

Descindere

 

Tatăl meu a bătut toba beznei

Prin mărăcinişuri

Pînă-a fulgerat

 

Îi semăn lui

 

Pe cer se-ngrămădesc norii

În juru-mi cînd alerg

În jos extaziat –

Sînt fiul mamei mele

Născut demult

În ochiul furtunii

 

Clipa morţii tale

 

Capu-mi ricoşează

De baza unui val

Eşti dezlegat în patul tău

Ca apa departe de-un ţărm

Acum nimic nu te mai atinge

Nici sărutul meu, nici un ecou

Eşti dincolo de-auz

Şi m-am împotmolit din nou

Unde pietrele scrîşnesc

Faţa pe care-o orbesc

 

Mormîntul mamei tale

 

Oasele

Sînt mortar

Pentru zidul tău

 

Ierusalime

 

Praful

Sprijină

Drumul tău

 

Regret

 

Pentru ce-am făptuit

Şi n-am făptuit

Şi trăiesc lipsit

În anii mei tîrzii

Regret, nu furie

Împotriva nopţii

Spre care ne-ndreptăm,

Mă-ndrumă

La ce-am de făptuit

Înainte să mor –

Stai în umbră,

Priveşte un nor

 

*

 

Mereu

Cînd eram copil

Pierdeam lucruri –

Încă sînt

Uituc –

Dar aş zice

Totul va fi găsit

Într-o zi

1960

 

Mereu

Cînd eram copil

Pierdeam lucruri –

Încă sînt

Uituc –

Dar aş zice

Totul va fi pierdut

Într-o zi

2006

 

Prezentare şi traducere de Adrian Em. Rus şi George State