1. Profesia de traducător are mai multe ipostaze, cu exigenţe de niveluri diferite, iar exemplul oferit, al poemului Albatrosul, corespunde fără îndoială celei mai pretenţioase dintre ele, traducerii poeziei, unde pe lângă lirismul intrinsec al textului, pe lângă suflul poetic, se mai aşteaptă adeseori, ca în cazul dat, şi o anume metrică a versului – domeniu în care ChatGPT dă aici o probă crasă de neputinţă. Dar şi abstracţie, ţinând de ritm şi de rimă, ba chiar şi să fie vorba „doar“ de proză: a traduce literatură, cum bine se ştie, nu se reduce la a găsi cel mai exact echivalent pentru fiecare cuvânt (traducere „mot-à-mot“), unde Inteligenţa Artificială este desigur mult mai performantă, ci implică înţelegerea şi redarea sensurilor multiple, cu luarea în considerare a contextualităţii pe felurite planuri. Nu degeaba se spune că traducătorul de literatură trebuie să fie el însuşi un creator, să re-creeze opera de tradus, gândind-o fundamental în propria sa limbă. Şi nu-i o metaforă a pretinde că există şi texte intraductibile! Pentru texte de strictă specialitate – juridice, administrative, tehnice, ştiinţifice etc. – traducătorul automat poate înlocui cu succes omul; îmi permit însă să cred că pentru literatură, unde e întotdeauna în joc creativitatea, omul rămâne de neînlocuit. Aşadar: niciun pericol! Creativitate generată de un algoritm oricât de subtil, sau prin simpla acumulare de informaţie oricât de multă, nu-mi pare cu putinţă.
2. Concurenţă nu – colaborare da! ChatGPT şi alte programe similare pot furniza, la nevoie, o traducere brută, simplificând la o adică lucrul traducătorului cu dicţionarul. Dar eu aş privi şi acest gen de colaborare cu rezerve, fiindcă ai putea avea impresia comodă că te afli pe drumul optim, pe singurul drum valabil, şi ai trece mult prea uşor peste necesara căutare a ambiguităţilor dătătoare de profunzime şi a nestematelor idiomatice, pierzând în acelaşi timp timbrul original, melodia inimitabilă a frazelor. Pierzând acel ceva care face dintr-un text inspirat mai mult decât simpla înşirare a unor cuvinte bine găsite… Cine crede că un computer poate face literatură a rămas fixat la tehnica dadaistă a vorbelor scoase din pălărie prin tragere la sorţi; cum poţi să scrii un poem autentic de dragoste, dacă nu eşti capabil de sentimente? Aţi auzit cumva că ChatGPT s-ar fi îndrăgostit?