• Henri Duchêne, Tema timpului în opera lui Mircea Eliade, traducere, cuvânt-înainte şi note de Anca-Daniela Mihuţ.
„Personalitatea lui Mircea Eliade se revelează a fi una complexă. Dedicându-se, ca savant, studiului fenomenelor religioase, el reuneşte două calităţi rar întâlnite împreună – simţul, oarecum oriental, al misterului, o înţelegere poetică şi liturgică a cosmosului ce conferă un caracter incantatoriu scrierilor sale, căruia îi adaugă rigoarea gândirii, o mare luciditate şi o tehnică ştiinţifică de lucru. El a reuşit să pătrundă în universul istoriei religiilor fără a se rătăci şi reuşind să identifice liniile de structură ale acestui domeniu, ceea ce face să îi fie unanim recunoscute personalitatea şi claritatea ideilor. La toate acestea se adaugă numărul imens al lecturilor sale, care fac din el o adevărată enciclopedie vie.“ (Henri Duchêne)
„Citind lucrarea lui Henri Duchêne mi se părea că întreprind, eu însămi, o călătorie în timp“, mărturiseşte traducătoarea cărţii Anca-Daniela Mihuţ.
• Ruxandra Cesereanu, O autobiografie graffiti (despre dragoste şi răzvrătire), Chişinău, Editura Cartier, 2025.
„Aflată, în decembrie 2024, într-un tren Cluj-Timişoara, Ruxandra Cesereanu îşi dă seama că «de patruzeci de ani ţin în mine o autobiografie pe care nu o lăsasem să iasă şi care dădea pe dinafară, nu mai voia să rămână nescrisă. Se copsese atât de tare încât năvălise peste mine ca taifunul, tornada şi uraganul». În această stare de efervescenţă, scrie cartea de faţă în şase săptămâni. Nu este primul ei proiect autobiografic, dar este cel mai complex, care aduce la suprafaţă decenii de viaţă prin stări, trăiri, întâmplări considerate emblematice pentru întregul parcurs existenţial. De-a lungul lui, alături se găseşte constant romanul lui Mihail Bulgakov, Maestrul şi Margareta, o carte în multe feluri întremătoare şi limpezitoare. Sau, cum scrie memorabil Ruxandra Cesereanu: «Respiram viaţă vie cu ajutorul unei singure cărţi»“. (Sanda Cordoş)
• Pia Brînzeu, Shakespeare: Între cer şi pământ, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2024.
„Reprezintă un tur de forţă în materie de interpretare a textelor shakespeariene. Autoare a unor studii de pionierat, ce au introdus metode şi abordări critice noi în studiile literare, Pia Brînzeu renunţă, de data aceasta, la balastul teoretic predominant în scrierile universitarilor de la noi şi de pretutindeni, propunându-ne întoarcerea la lectură ca act primordial în cercetarea filologică, delectându-ne cu fineţea interpretărilor ce decurg din close reading, adică din intuiţia şi observaţia unui rafinat şi pasionat cunoscător al operei shakespeariene.“ (George Volceanov)
„Între pământ şi mare, ca în Othello, Furtuna sau Antoniu şi Cleopatra, între cer şi pământ, ca Hamlet şi Lear, se joacă metafizic, metaforic şi dramatic întreaga comedie umană. Pia Brînzeu separă şi analizează elementele din opera lui Shakespeare doar pentru a le reuni mai bine în această sinteză, remarcabilă prin cuprindere şi fineţe hermeneutică.“ (Adrian Papahagi)
• Carmen Mihalache, Gustul teatrului, Iaşi, Editura Junimea, 2025.
„Carmen Mihalache are conştiinţa vocaţiei critice şi a obligaţiilor fundamentale fără de care nu există conştiinţă critică. Ea se înscrie în sfera în care putem vorbi despre arta criticului, artă ce se identifică în mod necesar cu capacitatea cunoaşterii de oameni şi de caractere; la care se adaugă bucuria interioară, participarea emoţională, voluptatea descoperirii şi judecării faptului artistic.“ (Ştefan Oprea)
„Pentru că autoarea nu poate rămâne multă vreme prizoniera unui domeniu, pentru că firea sa participativă şi curiozitatea sa intelectuală insaţiabilă o determină să evadeze mereu spre alte orizonturi, acest volum poate fi considerat un document despre viaţa noastră de azi. (…) Această mişcare de argint viu o au toate textele din carte. Autoarea ştie nu numai să respingă, ci şi să admire, cu entuziasm şi tandreţe, cu bucuria comunicării.“ (Alex Ştefănescu)
(O.G.)