Lucian Vasiliu

1. Exceptez Antologia de poeme, trilingvă, apărută în 2021, editată de Asociaţia Scriitorilor din Shanghai. Traducerile în engleză sunt semnate de Olimpia Iacob şi de americanul Jim Kacian, în chineză de Pei Hua.

Prin urmare, consemnez doar cele două ediţii din cartea Cod numeric personal, apărute în 2018 la „Cartea Românească“ şi, respectiv, 2019 la Cartea Românească Educaţional. Au comentat volumul, între alţii: Ion Pop în Steaua, Mihai Cimpoi în Apostrof, Maria Pilchin, Arcadie Suceveanu, Grigore Chiper în revistele din Chişinău – România de Est, Emilian Galaicu-Păun la Radio România Liberă, Grete Tartler în Luceafărul de dimineaţă, Gabriela Gheorghişor în România literară, Horia Gârbea în Neuma, George Vulturescu în Poesis, Gabriel Nedelea în Ramuri, Adrian Alui Gheorghe şi Mircea Bârsilă în Argeş, Ioan Holban în România literară, Cornel Ungureanu în Orizont.

Problema spinoasă a difuzării rămâne deschisă în economia de piaţă a Europei de Est. Mai avem de învăţat, mult mai este de lucru!

Proba de obstacole încă nu este trecută. Ar trebui mult spaţiu tipografic pentru a detalia.

2. Internetul salvează, treptat, treptat multe dintre vulnerabilităţile contemporaneităţii. Inclusiv în Timpuri covidiene! Ne aprovizionăm astfel nu numai cu miere de albine sau roşii autohtone, din surse mai sigure, dar şi cu volume din Japonia sau Canada. Soţia mea a comandat, recent, în formulă internaută, volumul Michel Sora (Mihai Şora), Du Dialogue intérieur. Fragment d’une Anthropologie Métaphysique, Paris, Gallimard, 2e édition! O raritate, pentru o profesoară de franceză şi pentru o iubitoare de colecţie NRF „La jéune philosophie“, anii 1940.

3. Urmare unor cursuri de management cultural în capitala Belgiei şi a contactului, impresionant, cu Târgul/ Salonul/ Forumul cărţilor, în Bruxelles, revenit în Iaşi, am pornit, practic, în entuziasm de începător, primul Târg/ Salon/ Forum al cărţilor din România, la Muzeul „Eminescu“ din Copoul Iaşilor, cu Primăria (Constantin Simirad), cu Centrul Cultural Francez (Georges Diener), cu poeţii Cezar Ivănescu şi Mihai Ursachi şi colegii de la Muzeul Literaturii şi de la Centrul de Librării (ulterior SEDCOM LIBRIS S.A.).

A fost un bun început, urmat de ediţii din ce în ce mai reuşite, sub titulatura LIBREX IAŞI, într-o completare fericită cu GAUDEAMUS, BOOKFEST şi alte instituţii (DA!) de promovare a autorilor, cărţilor, editurilor, tipografiilor, librăriilor, bibliotecilor, anticariatelor, presei culturale etc.

În chestiunea publicităţii, mijloacele de informare în plină expansiune ajută din ce în ce mai mult exprimarea culturală.

4. Sugestii, da, fulgurant, cumva criptat: Revenirea la spiritul critic: programul revistei Dacia literară (Iaşi, 1840), Titu Maiorescu, Garabet Ibrăileanu, Eugen Lovinescu ş.a.m.d.; reînvierea instanţelor (desigur, nu ca în regimurile totalitare, extrem politizate), a filtrelor axiologice, dependente de fiecare dintre noi (tipografiile să nu se recomande ca edituri, editurile să evite excesele comerciale, să cultive valori, nu subcultură etc.); stimularea achiziţiilor de carte, foarte selective (nu în context de jocuri şi interese cumetriale), în cazul bibliotecilor publice (academice, judeţene, municipale, până la cele şcolare); stimularea lecturii profesorilor. Cunosc profesori de matematică sau de chimie mai aproape de actul lecturii (carte, presă culturală, emisiuni radio-tv de calitate) decât mulţi dintre dascălii de gramatică şi de literatură; promovarea creativităţii în limba română, fără a neglija (dar nici a exagera) traducerile de calitate; sancţionarea, cu toate mijloacele, a imposturii, a complicităţilor păguboase pentru cultură în general.

5. Folosită cu măsură, inteligenţa artificială (AI) ne poate ajuta incredibil, în zona educaţiei civice, sanitare, alimentare, a detectării ştirilor false şi a dezinformării etc.

În exces experimental, AI poate dăuna umanităţii. Personal, prefer mersul pe jos, înotul, bicicleta! Şi jocul blagian: Sapă, frate, sapă, sapă/ Până dai de stele-n apă!