Despre noi

Despre noi

Marta Petreu

 

 

 

Revista Apostrof face parte din fenomenul postdecembrist de înnoire revuistică, cînd Mircea Dinescu – pe atunci președinte al Uniunii Scriitorilor din România – a înființat mai multe reviste pe care le-a dat pe mîna unor scriitori din generația ’80. Apostrof-ul ca atare a fost de fapt înființat ca urmare a unei scrisori pe care i-am trimis-o în primăvara timpurie a anului 1990. În același timp, se poate spune la fel de îndreptățit că revista face parte din fenomenul revuistic postechinoxist, căci poartă amprenta „vechiului și adevăratului Echinox“, adică a revistei studențești editate de Universitatea  Babeș-Bolyai, în redacția căreia s-au format toți redactorii din echipa inițială a Apostrof-ului. Cu un nume care nu a fost niciodată folosit înainte în spațiul publicistic românesc, Apostrof-ul și-a întemeiat propria sa tradiție.

De la început, revista a fost condusă de Marta Petreu. Și, așa cum triumvirii de la Echinox (adică Ion Pop, Marian Papahagi și Ion Vartic) au avut o eminență cenușie în persoana lui Mircea Zaciu, și Apostrof-ul a avut, în persoana lui Ion Vartic, propria sa eminență cenușie. Poate de aceea revista a cultivat și dus mai departe ceva din spiritul echilibrat și democrat, maiorescian-lovinescian, al Cercului Literar de la Sibiu – fenomen filosofic-literar ce aparține de drept Universității din Cluj, aflată în timpul războiului mondial, datorită Dictatului de la Viena, în exil istoric la Sibiu – și din teoria complexității valorii estetice.

Din primele echipe redacționale ale revistei au făcut parte individualități creatoare care s-au dovedit, în timp, valori de seamă ale culturii vii de astăzi, și anume: Liviu Malița,  Ovidiu Pecican, Mircea Țicudean, Virgil Leon, Ioan Milea, apoi Ștefan Borbély, Octavian Soviany, Ștefan Melancu, Dora Pavel, Lukács József, alții.

Apostrof-ul are profilul unei publicații general-culturale și publică poezie, proză, critică literară, documente, eseuri, studii filosofice și istorice, anchete, traduceri; accentul cade totuși pe partea critică, unul dintre scopurile revistei fiind să contribuie la crearea conștiinței-critice-de-sine a culturii noastre. O rubrică importantă este „Dosarul“, multă vreme coordonat de Ion Vartic, în care sînt publicate texte de mai mare dimensiune despre un autor sau despre o  problemă, scrisori, documente. Uneori „Dosarele Apostrof“ sau anchetele s-au extins la dimensiunea întregii reviste, transformînd ediția respectivă în număr tematic; așa au fost numerele tematice despre psihanaliză, despre Cioran (în care am publicat cele 12 scrisori de tinerețe ale filosofului către Bucur Țincu), despre Ionescu (o selecție din volumul românesc Sclipiri și teatru al lui Eugen Ionescu), despre Caragiale, despre Blaga și D.D. Roșca, despre Vlad Caragiale, despre „scriitor și trupul său“, despre cele zece porunci biblice, despre Radu Stanca și Doti Stanca, ori insolitele anchete „În lumea taților“ și „Trebuie oare scriitorul să mănînce de trei ori pe zi?“. Cîteva asemenea numere tematice, cu mult material inedit, au fost publicate format caiet, și anume: Cioran, I.D. Sîrbu, Balotă, Vlad Mugur, Vona în corespondență cu Ovidiu Constantinescu, numărul aniversar 100, apoi „In memoriam Marian Papahagi“. Cantitatea de inedite publicată de revista noastră a fost și este substanțială.

Din vara-toamna anului 1993 și pînă în primăvara 2018, „Fundația Culturală Apostrof“, înființată anume de dragul revistei, i-a asigurat acesteia finanțarea (completă, între 1993-2000), administrația și logistica; și astăzi, de pildă, revista este „produsă“ pe aparatura cumpărată de „Fundația Culturală Apostrof“.

Pentru o vreme, și anume din 1991 pînă în 2010, revista a avut propria sa editură, Editura Biblioteca Apostrof, unde au fost publicate peste 150 de volume, cum ar fi: Straja dragonilor de I. Negoițescu, Tatăl meu, Lucian Blaga de Dorli Blaga, Scrisori către bunul Dumnezeu de I.D. Sîrbu, Mituri căzute de Arthur Dan, De amiciția: corespondență Blaga-Breazu editată de Mircea Curticeanu, Cioran sau un trecut deocheat de Marta Petreu, Cioran naiv și sentimental de Ion Vartic, Momente de I.L. Caragiale în ediția lui Ion Vartic, Adio pînă la a Doua Venire de Ludovica Rebreanu editată de Liviu Malița,  Ionescu în țara tatălui de Marta Petreu, Filosofia unificării europene de Andrei Marga, Mateiu I. Caragiale: Recitiri de Matei Călinescu, Clanul Caragiale de Ion Vartic, Octombrie, ora opt, Despre clovni și Fericirea obligatorie de Norman Manea, O istorie a filosofiei românești în relație cu literatura de Ion Ianoși, Proza fantastică a lui Mircea Eliade de Ștefan Borbély, Teoria literaturii de Irina Petraș, Esmeralda, Misterioasa dispariție a orașului din cîmpie și Să mai fiu o dată îndrăgostit de Alexandru Vona, Cartea împărtășirii de N. Steinhardt alcătuită de Ion Vartic, Literatura între revoluție și reacțiune de Sanda Cordoș, Douăsprezece scrisori de pe culmile disperării de Cioran în ediția lui Ion Vartic, Procesul tovarășului Camil: Teatru documentar în stare naturală în ediția lui Ion Vartic, Duminică seara de Georgeta Horodincă, Vîrsta de aur sau dulceața vieții de Petru Dumitriu în alcăturirea lui Ion Vartic, Vlad Mugur: Spectacolul morții, caietul spectacolului Hamlet, alcătuit de Marta Petreu și Ion Vartic, Jucătorul de rezervă de Mircea Zaciu, Blestem și Binecuvîntare de Ion Vianu, Memorii, Amintiri şi consideraţii asupra mişcării legionare de Zaharia Boilă, editate de Marta Petreu și multe, multe altele. Apostrof-ul, prin revista însăși și editură, și-a urmărit cu obstinație programul inițial, de a contribui la creșterea culturii românești și la crearea conștiinței-critice-de-sine a acesteia.

Revista a contribuit din plin la repunerea în circuitul literar normal a autorilor români din diaspora, nu numai a lui Cioran, Eugen Ionescu, Eliade, ci și a lui Petru Dumitriu, I. Negoițescu, Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Norman Manea, Matei Călinescu, Gelu Ionescu, Alain Paruit, Alexandru Vona, Nicolae Balotă, Ion Vianu, Emil Hurezeanu, Andrei Șerban, Vlad Mugur, Ştefan Baciu, Vintilă Horia, Pavel Chihaia, Gabriela Melinescu, Vladimir Tismăneanu, Ion Caraion, Virgil Nemoianu, Edgar Reichmann și mulți alții, care au fost, iar unii mai sînt și astăzi, colaboratorii noștri.

Pe lîngă autorii numiți mai sus, la revista noastră au colaborat de-a lungul timpului Nicolae Manolescu, Mircea Zaciu, Adrian Marino, Anton Dumitriu, Ștefan Aug. Doinaș, Marian Papahagi, Ileana Mălăncioiu, Ion Pop, Cornel Regman, Livius Ciocârlie, Andrei Pleșu, Alex Ștefănescu, Ana Blandiana, Laurenţiu Ulici, Dan Vlăduțiu, Andrei Marga, Augustin Buzura, Ştefan Bănulescu, Lucian Pintilie, Ioan-Aurel Pop, Angela Marinescu, Cornel Țăranu, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameşteanu, Ion Ianoși, Barbu Cioculescu, Al. George, Sorin Vieru, Eugen Uricaru, Mircea Popa, Nicolae Prelipceanu, Gabriel Chifu, Mircea Mihăieş, Gabriel Dimisianu, Irina Petraş, Horia Gârbea, Grete Tartler, Nicolae Breban, Florin Sicoie, Ioan Moldovan, Marco Cugno, Ion Vlad, Roberto Merlo, Florica Courriol, Jean-Louis Courriol, Odile Serre, Ovidiu Ghitta, Mariana Codruț, Ruxandra Cesereanu, Maria Ghitta, Petru Cîrdu, Ion Simuț, Alexandru Mușina, Alexandru Vlad, Petru Poantă, Alexander Baumgarten, Gheorghe Grigurcu, George Vulturescu, Rodica Marian, Ioan Pintea, Constantina Raveca Buleu, Iulian Boldea, Constantin Cubleșan, Florina Ilis, Lucian Vasiliu, Ciprian Vălcan și mulți, mulți alții.

 

Redacția actuală:

Redactor-șef: Marta Petreu

Eminență cenușie: Ion Vartic

Secretar general de redacție: Alice-Valeria Micu

Redactor: Ștefan Bolea

Corector: Radu Constantinescu

Tehnoredactor: Czégely Erika