Liana Cozea

În dimineaţa zilei de 23 aprilie a.c, a murit, într-o clinică universitară din Cluj, scriitoarea Liana Cozea, membră a Uniunii Scriitorilor din România. S-a născut la 21 decembrie 1944, la Beiuş. Studiile liceale le-a urmat la Oradea, apoi a devenit licenţiată a Facultăţii de Filologie din Cluj (1967), la Secţia Română, iar în 1981 licenţiată la aceeaşi facultate la specialitatea Engleză. Debutul publicistic şi l-a făcut în revista Familia în 1968, făcînd parte de altfel, în calitate de corector, din echipa redacţională de aur (între care trebuie menţionaţi Ovidiu Cotruş, Nicolae Balotă, François Pamfil, Radu Enescu, Dumitru Chirilă) care a reconsacrat pe plan naţional această revistă de cultură din Oradea. Din 1990, a intrat, prin concurs, cadru didactic la Universitatea din Oradea, unde a devenit ulterior profesor, predînd atît la secţiile de Română şi de Engleză. A fost doctor în filologie al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din 1993, cu teza Prozatoare ale literaturii române moderne (publicată în volum în 1994); de remarcat că la Addenda sînt incluse interviuri şi evocări importante cu prozatoare de prim rang ale literaturii noastre. Această linie de cercetare, însoţită mereu de interviuri, a fost treptat întregită de volumele Cvartet cu prozatoare (1997, Premiul M.G. Samarineanu al revistei Familia), eseul monografic Dana Dumitriu – portretul unei Doamne (2000, eseu însoţit de o scrisoare către autoare a lui Nicolae Manolescu), apoi Exerciţii de admiraţie şi reproş: Hortensia Papadat-Bengescu (2002), Confesiuni ale eului feminin (2005, Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor), Al doilea eu (2013) şi Patru critici literari. Jurnale şi memorii (2018, volum care conţine observaţii şi concluzii acute obţinute prin paralela pe care o face între confesiunile Domnilor şi cele ale Doamnelor din literatura română modernă). A fost o personalitate cu totul aparte în viaţa literară orădeană, şi, la fel, o amfitrioană desăvîrşită, cam aşa cum era la Cluj Mircea Zaciu, întrucît prin locuinţa ei din pitorescul colţ al străzii Ady Endre au trecut ca oaspeţi nenumăraţi scriitori şi artişti din cultura română. A fost, în felul ei cu totul singular, o prietenă foarte bună. Dumnezeu să o odihnească în pace. (Ion Vartic)