ION BOGDAN LEFTER, …DE NEOCOLIT ÎN ISTORIA NOASTRĂ CULTURALĂ!

Ce mai conţine „Arhiva Leon Leviţchi“/ „Leon Leviţchi Archive“ (LLA) (Contemporary Literary Press, 2018) după poeziile, prozele şi studiile pe care le-am comentat în precedentele episoade ale acestui „serial“ anglistico-americanistic:

• LLA 13: Man la Robert Burns. Nedatat. Scris cu litere mai mari, probabil încă în tinereţe, cu creionul, pe foi rupte dintr-un caiet. Ciorna unui studiu cu numeroase exemplificări traduse în româneşte din autorul faimosului A Man’s A Man for A’ That (în traducere aproximativă: Omul e om orice-ar fi) – poemul şi cîntecul egalitarist şi republican al scoţienilor.

• LLA 14: Oliver Wendell Holmes (1809-1894). Nedatat. Fişier de lecturi privitoare la poetul şi prozatorul (medic de profesie) monografist al lui Ralph Waldo Emerson, cu care a fost şi prieten, ca şi cu fratele aceluia, Charles Chauncy Emerson.

• LLA 15: Emisiuni Radio (4 fascicule, în total circa 120 p.). Nedatate, cu cîte o excepţie precum Manuale de limba engleză din 23 III 1962, Cărţi româneşti în limba engleză „citit radio 30 mai 1969“ (ambele din fascicula IV). Dactilograme, doar cîteva texte fiind scrise de mînă. Dialoguri în englezeşte cu „Speaker“-ul gazdă, uneori notat drept „Crainic“. Probabil „script“-uri ale emisiunilor pentru străinătate ale Radioului public. Mai mult ca sigur – scrise de Leviţchi integral, inclusiv replicile redactorului care urma să-l intervieveze. Poate va fi fost obligatoriu pentru obţinerea „vizei“ de intrare în studio, dat fiind regimul de supraveghere strictă a radioului şi-a televiziunii în comunism. În ciuda constrîngerilor ideologice şi-a formalismelor epocii, textele sînt relaxat-colocviale, cu schimburi de replici colorate umoristic, deci ticluite dinainte, „regizate“. Multe date despre activităţile profesorului şi despre starea anglisticii româneşti din anii ’60-’70. Cîteva articole – nedialogate şi scrise în româneşte, poate citite şi traduse pe loc „pe roluri“, în studio, dacă nu vor fi fost redactate în alte scopuri şi-au „aterizat“ întîmplător în pachetele cu destinaţie radiofonică: Despre traduceri (din III) ş.a. Interesant – textul tot în româneşte Examenele (penultimul din IV), cu observaţii despre studenţi la capătul sesiunii de vară, din păcate fără menţionarea anului redactării, dar, după aspectul dactilogramei, probabil de mai tîrziu din carieră. Pe ansamblu – pachet de texte preţioase, de studiat de-aici încolo.

• LLA 16: A Course in English Lexicology din 1963 (3 fascicule însumînd 126 p.), multiplicare a dactilogramei (cu casetă redacţională; în epocă asemenea cursuri erau numite „litografiate“).

• LLA 17: William Shakespeare. Material preluat în teza de doctorat. 1958–1962. 4 studii publicate în Revista de filologie romanică şi germanică, scanate: Antonimia – procedeu semnificativ în opera lui Shakespeare (1958, cu titlu simplificat în Cuprinsul volumului), Repetiţia gramatical-stilistică în piesele lui Shakespeare (tot din 1958), Elaborare artistică conştientă în opera lui Shakespeare (1960) şi Încercare de reconstituire tematică a unei piese de Shakespeare, „Troilus şi Cressida“, pe baza unui eseu de Bacon, „Despre dragoste“ (1962, fără virgule în tilu!)

• LLA 18: Limba engleză. Texte analitice pentru Cursul Practic. 1967, de fapt Limba engleză. Anul II specialitate. Texte analitice pentru cursul practic (4 fascicule, în total 375 p.). Crestomaţie comentată, alcătuită de cinci autori: R. Iancovici, L. Leviţchi, T. Niederkorn, I. Poenaru, L. Popovici-Pamfil, fără atribuiri distincte. „Litografiată“. Pe coperta a IV-a apare trecut preţul: „18 Lei“.

• LLA 19: Multe şi de toate, titlu sub care sînt reunite texte din perioade diferite şi cu statut diferit: poeme, articole, referate, dar mai ales caiete de lucru, notiţe, ciorne etc., ca-n volumele finale ale ediţiilor de autor, de tip „Varia“ (5 fascicule). Majoritatea – de mînă, dar sînt şi dactilograme şi scanări după cărţi şi reviste. Unele reluări sau variante ale unor texte din celelalte volume. Compoziţie eclectică, vasăzică.

Semnalări din fascicula I. În deschidere – Debutul poetic al lui Leon Leviţchi (p. 3 sq.), de fapt un poem şi „note de drum“ de la Mînăstirea Neamţului şi Secul scanate după numărul 1 al revistei Aurora a Liceului de Băieţi din Hotin, autor fiind elevul Leviţchi Leon din „cl. VIII“, director al publicaţiei; le-a scăpat editorilor de la Contemporary… că i-a aparţinut şi Haz – de necaz, probabil text umoristic, trecut la Cuprins ca scris de „L.L.“; poate să fi compus şi introducerea-program a revistei, Predoslovie, apoi alte texte din nr. 2, între ele şi „Strofe din «Jurnalul de bord» de pe m. Mediterană, August 1936“ (p. 10). Apoi – un caiet de Poezii originale semnat „Lev“ (p. 12-20). Altul intitulat autoironic The Golden Book of LevL, cu o preţioasă cronologie a scrierilor sale începînd de la „Poezii. Revista «Pîrîiaşul» (3 numere)“ din 1929, cînd avea… 10-11 ani (!), şi pînă-n martie 1963, din ce în ce mai detaliat în anii de profesorat, cu liste de traduceri făcute şi publicate, revizii de texte şi de fişe etc. şi cîteva pagini cu socoteli, sumele încasate ca „leafă“, onorarii pentru traduceri şi alte colaborări, precum şi cîteva de la Dna Abagiev, Dna M., probabil aceeaşi cu Dna Munteanu, şi Dna Nuţu, S. (poate pentru lecţii particulare?; sau vor fi fost sume plătite de Leviţchi, bunăoară pentru dactilografieri?); sub titlul „Primit dela Constantinescu“ apar cărţi, manuale şi „4 kg. De brînză“ (p. 28)! În alt caiet, Originale – liste de cuvinte româneşti şi englezeşti şi cîteva strofe cu datări din septembrie şi noiembrie 1980 sau fără, între care minunatul distih pe care l-am mai citat, „Nu e absurd să «exprim» în versuri/ Grozava-ntrepătrundere de universuri?“ (p. 36), şi o catrenă de posibilă reflecţie asupra sfîrşitului: „Cînd a venit pe lume/ A căpătat şi el un nume (-anume)./ Apoi, cam de cu vreme/ Au început să-l cheme.“ (p. 38). Sau caietul Note 1984 cu conspecte în englezeşte etc.

Din II: un Autoportret, Variante de CV, Liste de lucrări.

Din III: Referat la Teza de Doctorat a lui Ioan Aurel Preda din 1 februarie 1980 (titlul real din dactilogramă: REFERAT asupra dizertaţiei Teoria poetică a romanticilor englezi de lector…), relevant ca expertiză colegială şi emoţionant pentru cine i-a cunoscut pe amîndoi.

Din IV: un caiet Pentru MIORIŢA datat pe copertă 1953 cu cîteva… partituri din 1951, 1936 şi 1939, şi un altul Mioriţa cu partituri şi texte în englezeşte cu inserturi de cuvinte sau citate româneşti: „Sihastrul“, „Ciobanul firoscos“, „«Vom pleca mai sus, pe munte» (Excelsior)“, „Flueraş de os/ Mult zice duios“ (p. 36-37).

Din V: lecţii de şcoală, exerciţii răbdătoare de învăţare a alfabetului turcesc, versuri în româneşte, note din jurnalul de călătorie în englezeşte, sub titlul în germană, Ruf des Nordens, şi conspecte pe teme de literatură germană.

• LLA 20: Geschichte der deutschen Literatur (Istoria literaturii germane, 3 fascicule). În primele două e scanat un caiet de conspecte organizat cronologic şi pe genuri. Titlul de pe copertă se continuă cu …nach:/ Paul Fechter/ Kummer/ Krüger/ Koch/ Kluge (…după: …). Ar putea data, după scris, din anii de liceu. Probabil semnificativ pentru tradiţia specialităţii, alături de alte asemenea documente ale nivelului la care se învăţa limbă şi cultură germană în anumite şcoli şi provincii româneşti.

În fascicula III e „strecurată“, într-o Anexă a ediţiei, bibliografia Leon Leviţchi în biblioteci în anul 2011. Ar fi trebuit numerotată separat. Inventar preţios de traduceri, manuale, dicţionare, studii ale autorului publicate cu începere din 1954. 24 de pagini cu cîte 8-9 titluri în medie, deci circa 200 în total, semnat individual sau în echipe, cu precizarea locului în care sînt păstrate (la Biblioteca Naţională şi în sistemul Bibliotecii Centrale Universitare).

Pe scurt: anglist excepţional, personalitate intelectuală complexă, Leon Leviţchi va rămîne un nume de neocolit în istoria nostră culturală. „Arhiva…“ dă la iveală opera sa vastă, impunătoare, cunoscută cu aproximaţie specialiştilor, prin contribuţiile principale de lexicograf şi traducător, în rest ignorată practic şi nediscutată nici după ediţia electronică din 2018. Reacţionînd după episodul care a deschis această prezentare „în serial“, Lidia Vianu, dirijoarea Contemporary Literary Press, le-a adresat abonaţilor şi corespondenţilor casei un mesaj în care le semnala „primul articol despre ARHIVA LEVIŢCHI“! După 3 ani de la publicare…

Ignorată o vreme, lăudată abia acum, ediţia se cuvine recunoscută ca o restituire importantissimă!