Am mai scris în Apostrof despre această minune a tehnicii şi ştiinţei care este telescopul spaţial James Webb (JWST), lansat anul trecut, de Crăciun: o creaţie internaţională costisitoare, plasat la o distanţă mare de Terra şi proiectat pentru a observa universul timpuriu. Numele telescopului, stabilit la începutul anilor 2000, cînd totul era numai un proiect, a fost dat după americanul James E. Webb (1906 – 1992), care a avut funcţii politice şi administrative pînă în 1953, iar între 1961-1968 a condus NASA şi a avut un rol important în programul spaţial al Statelor Unite. Dintr-o revistă occidentală, Sciences et Avenir, am aflat că anul trecut a existat o solicitare semnată de mai mult de o mie de astronomi ca numele telescopului să fie schimbat, din cauza „persecuţiilor homofobe“ practicate de guvernul american în anii 1950. După o cercetare de arhivă, NASA a comunicat absenţa probelor semnificative în acest sens, iar numele telescopului a rămas neschimbat. Telescopul JWST, plasat în punctul Lagrange L2 (adică într-un punct în care gravitaţiile corpurilor cereşti creează echilibru; există cinci asemenea puncte în sistemul Soare – Terra) va culege informaţii despre universul timpuriu, al primelor galaxii. Astrofizicienii aşteaptă cu sufletul la gură momentul cînd telescopul, cu aripile complet desfăşurate, va intra în funcţiune. (R.C.)