Adrian Popescu

Sunt născut în zodia Gemenilor, sub semnul lui Mercur şi Venus, zodie de aer. Cum Mercur, evocat în multe texte din tinereţea mea, este mesagerul zeilor şi patron al călătorilor, nu m-am mirat să descopăr că sunt un homo viator. Am, cred, febra călătoriilor în sânge, în firea mea. Mitologiile grecilor şi ale romanilor, zodiile, zeii, semizeii, eroii lor constituie o recuzită culturală bogată, nu numai pentru mine, pentru orice european. Toate trebuie considerate un vast repertoriu livresc, un fabulous depozit tematic şi tipologic.

Sunt născut în aceeaşi zi cu poetul Victor Felea, un om profund şi discret, căruia aş vrea să-i seamăn. Cu Florin Iaru, la fel, dar nu cred că-i seamăn, eu sunt un introvertit, el un extrovertit. Tot în 24 mai s-au născut Ion Caraion, Marcel Iancu, Henri Michaux, Iosif Brodski şi Bob Dylan. În zodia Gemenilor au văzut lumina zilei A. E. Baconsky, scriitor complex şi complet, pe care îl admir, care poate m-a influenţat, prin deschiderea sa spre poezia lumii, Ştefan Agopian, un prieten pe care nu l-am mai întâlnit de multă vreme, Virgil Podoabă… Scriitorii străini veniţi pe lume sub Gemeni sunt modele literare incontestabile, îi amintesc doar pe câţiva dintre ei. Tudor Arghezi dintre marii interbelici români, apoi dintre străini Dante, W. B. Yats, Thomas Mann, Fernando Pessoa, Ernesto Sabato, Ian McEwan, George Orwell…

Scrisul meu a fost probabil influenţat de zodia Gemenilor, unde Castor şi Polux sunt cele două jumătăţi contrarii ale aceluiaşi întreg. Unul conotează actul ascensiunii, celălalt al coborârii (în sublunar). Am parte deci de o zodie duală, care promovează faţa şi reversul, simultan, sau pe rând, dubla personalitate. Depinde pe cine alegi, pe Castor sau pe Polux. Eu m-am străduit să-l aleg pe Castor, cel care construieşte, nu pe Polux, cel care de-construieşte. Dar nu pot spune că am fost mereu consecvent, am urcat, dar am şi coborât în foşgăiala terestră. Gemenii au legături cu cultul Cabirilor, cum ne spun istoricii Antichităţii. În Forul roman am întârziat adeseori la Templul (în picioare încă) lui Castor şi Polux, din raţiuni estetice şi simpatii obscure, inexplicabile.

Ascendentul, zodia Taurului, cu semnul ei de pământ, semnificând spirit geometric şi ordine interioară, cred că a exercitat o oarecare influenţă asupra scrisului meu. Mi-a conferit, după o periodă, la maturitate, probabil, ceva organic, stabil, „cuminte“ Oricum, eu am afinităţi adânci cu mercurul pe care l-am şi descris cu un sentiment de identificare misterioasă, afectiv-ironic, într-un poem „Unde fuge mercurul?“.

Dinamismul stărilor sufleteşti, volubilitatea, sinceritatea imprudentă, risipa, sunt, se pare, specifice zodiei mele. Poate şi superficialitatea?