REVISTA REVISTELOR

Numărul 2/2021 al revistei Euphorion conţine un consistent dosar dedicat centenarului lui I. Negoiţescu. În editorial, Dumitru Chioaru publică fragmente din corespondenţa sa cu autorul sărbătorit, în care acesta din urmă reflectează asupra relaţiei dintre poezie şi filosofie, atrăgând atenţia asupra pericolului sublimării falsificatoare: „Fiindcă tu eşti un poet atît de pretenţios, vrînd să respiri numai eternuri, permite-mi ca şi eu să-ţi întorc aceeaşi pretenţie critică sublimă! Cînd citesc o poezie nu mă interesează cunoştinţele filozofice ale autorului (dacă ele pot fi semnalate în poezia respectivă, e rău), ci filozofia sa proprie, lirică, în care au fost asumate, topite şi liricizate orice cunoştinţe filozofice“. Demnă de reţinut concisa radiografie a lui Ion Bogdan Lefter a întregii opere a lui Negoiţescu şi concluziile sale „ne-encomiastice“: „Cel mai important text al lui Ion Negoiţescu […] s-ar putea să se dovedească Manifestul Cercului Literar. Apoi ­– Poezia lui Eminescu, Romanul epistolar […], Straja Dragonilor şi posibil jurnalul. Nu şi Istoria…, nu şi critica propriu-zisă, de lungă cursă. Nume important, probabil că nu chiar dintre «cei mai mari»…“ (T.D.)

*

O vastă anchetă (80 de pagini!) dedicată sociologiei romanului românesc contemporan poate fi consultată în nr. 5-6 ale revistei Vatra. Coordonatorii ei (Alex. Cistelecan şi Raluca Manolescu) pornesc de la următoarele premise: „Într-o scrisoare faimoasă, Engels recunoştea că a învăţat din romanele lui Balzac mai mult despre societatea burgheză decât de la toţi economiştii, istoricii şi statisticienii acesteia. În ce măsură am putea – sau ar fi dezirabil – să spunem ceva asemănător, fie şi alterând proporţiile, despre romanul românesc contemporan? În condiţiile în care principiul autonomiei esteticului, dominant în literatura ultimelor decenii comuniste, pare […] chiar contestat de o atenţie tot mai pronunţată faţă de contextul şi condiţionările sociale ale literaturii, […] care este recolta sociografică a acestei evoluţii? Ce ne spun romanele româneşti contemporane despre societatea în care trăim […]?“ Printre cei chestionaţi se numără: Adrian Schiop, Gabriela Adameşteanu, Dan Lungu, Doina Ruşti, Petru Cimpoieşu, Diana Bădică, Dan Sociu, Lavinia Branişte, Mihai Duţescu, Radu Pavel Gheo, Ioana Morpurgo ş.a. (A.B.)