ION BUZAŞI: ŞI NOI AM FOST LA BLAJ…

Cu acest titlu, amintind nostalgica şi clasica expresie latină Et in Arcadia ego, se publică paisprezece reportaje-impresii (Gelu Hossu coord., Şi noi am fost la Blaj…, Târgu Lăpuş: Galaxia Gutenberg, 2020) despre vizita Sf. Părinte Papa Francisc în România, încheiată apoteotic în duminica din 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, când Suveranul Pontif a celebrat Sfânta Liturghie şi a beatificat pe cei şapte episcopi greco-catolici trecuţi la cele veşnice în faimă de martiri: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu. A fost momentul de apogeu al liturghiei, îndelung aşteptat, pentru care ierarhii şi credincioşii Bisericii Greco-Catolice s-au rugat stăruitor. Semnificaţia acestui loc sacru a fost subliniată de Sf. Părinte în perspectiva devenirii istorice a identităţii noastre naţionale şi în relaţie cu suferinţa şi martiriul  „noilor Fericiţi“: „Acest loc semnificativ evocă unirea Poporului dumneavoastră, care s-a realizat în diversitatea exprimărilor religioase: acest lucru constituie un patrimoniu spiritual, care îmbogăţeşte şi caracterizează cultura şi identitatea naţională română. Noii Fericiţi au suferit şi şi-au sacrificat viaţa, opunându-se unui sistem ideologic tiran şi coercitiv în ce priveşte drepturile fundamentale ale persoanei umane.“

Cei paisprezece autori ai impresiilor şi mărturisirilor inspirate de acest eveniment sunt scriitori cunoscuţi (Adrian Popescu, Ruxandra Cesereanu, Ilie Rad), istorici (George Cipăianu, Radu Mârza, Sorin Mitu, Giuseppe Munarini, Ion Cosmovici), publicişti şi universitari clujeni (Liana Popa, Eugenia Sarvari, Ioan Andrei Gherasim) şi urmaşi ai episcopului martir beatificat, Iuliu Hossu, care poartă cu mândrie şi demnitate numele ilustrului lor înaintaş: Gelu Hossu, iniţiatorul şi coordonatorul volumului, şi Iuliu Hossu.

Cu toată diversitatea tematică şi stilistică a acestei cărţi-mărturii, autorii se întâlnesc în celebrarea unui moment înălţător, unic în viaţa Bisericii Greco-Catolice şi a ţării noastre. Unii dintre ei compară evenimentul cu istorica Adunare de pe Câmpia Libertăţii din 3/15 Mai 1848.

Ruxandra Cesereanu găseşte un titlu definitoriu pentru evenimentul din 2 iunie 2019: Duminica beatificării, iar notaţiile, prin caracterul sugestiv al impresiilor, arată bucuria unei împliniri a aşteptării unui ceas al dreptăţii şi uimirea în faţa acestei mulţimi impresionante: „Cine şi-ar fi închipuit că vor fi peste 100.000 de pelerini în duminica beatificării, că va exista un astfel de puhoi de oameni dornici să fie prezenţi! […] Liturghia din duminica beatificării a fost una senină şi simplă. […]. Mângâierea sufletească de neînchipuit până în această duminică, întrucât se făcuse o dreptate frumoasă.“ Ilie Rad face o trecere în revistă a evenimentelor istorice petrecute pe Câmpia Libertăţii, cu succinte şi  esenţiale comentarii: Adunarea din Duminica Tomii (30 aprilie 1848), Marea Adunare Naţională din 3/15 Mai 1848, Serbările Astrei de la Blaj din 1911, Zborul Marii Uniri (23 noiembrie 1918), Centenarul Marii Adunări Naţionale  de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, sărbătorit în prezenţa lui Petru Groza şi a unor lideri comunişti la Blaj în 1948  (pe baza documentelor din presa epocii, Ilie Rad  arată că Gheorghiu-Dej şi Ana Pauker nu au participat la manifestările de la Blaj, aşa cum se afirmă de obicei) şi după acest excurs istoric revine la actualitate şi încheie cu Pe Câmpia Libertăţii, împreună cu Papa Francisc. Ca şi atâţia pelerini, autorul declară: „Sunt mândru şi fericit că am participat la un moment cu reverberaţii de lungă durată în tumultuoasa noastră istorie!“ şi pe bună dreptate ne spune că „Nu cred  că mai există în România un alt loc atât de încărcat de fapte istorice cum e Câmpia Libertăţii“. Istoricii George Cipăian şi Ioan Andrei Gherasim arată suferinţele Bisericii Greco-Catolice din România în anii prigoanei comuniste, Radu Mârza reaminteşte numele eminescian al Blajului, Mica Romă, evidenţiindu-i semnificaţiile. Interesante, mai ales pentru amănunte de ordin familial, sunt evocările celor doi strănepoţi, Gelu Hossu şi Iuliu Hossu despre „Unchiul cel Bătrân“. „Am primit în 1989 o bandă de magnetofon, conţinând discursul de la Alba Iulia, pe care Preasfinţitul l-a recitit la Căldăruşani, la 50 de ani de la Marea Unire. Spera atunci să poată reciti proclamaţia la Alba Iulia, dar autorităţile nu i-au permis…“ Alte evocări fixează semnificaţiile actuale ale vizitei Sf. Părinte: Ion Cosmovici consideră Omilia Papei Francisc la Blaj „o foaie de drum pentru România şi pentru secolul XXI“, căci spune Suveranul  Pontif: „Aş dori să vă încurajez să duceţi lumina Evangheliei contemporanilor noştri şi să continuaţi să luptaţi asemenea acestor fericiţi, împotriva noilor ideologii amintite (pe care le-a enumerat în cuprinsul Omileticii, n.n.). Acum este rândul nostru să luptăm, aşa cum a fost rândul lor în acele timpuri“. Este – spune autorul acestui articol – un mesaj profetic, despre duritatea timpurilor pe care le trăim, mesaj care ne aminteşte de îndemnul vechi al lui Cristos, dar mereu nou în istoria Bisericii: „În lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea!“ Iar poetul Adrian Popescu, convins „că vizita Papei a trezit energii nebănuite în sufletele românilor“, arată care ar trebui să fie căile, urmate de reflecţii şi de asumări creştine. „Norocul nostru de a sta în vecinătatea Papei ar fi bine să fie pe deplin fructificat […]. Doar faptul că am stat aproape de un Pontif nu ne legitimează, etic, ca veritabili credincioşi creştini. De aceea, primejdia de a ne transforma pietatea în mondanitate-mondenitate, iar iluminarea în trend, o semnalez aici, chiar dacă nu judec pe nimeni, ci doar întrevăd acest risc.“