MARTA PETREU: O CARTE DESPRE IULIU HOSSU

A apărut, sub coordonarea Ruxandrei Cesereanu, un volum dedicat episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, unul dintre cei şapte episcopi greco-catolici martiri care au fost beatificaţi de către Vatican chiar în acest an, cu prilejul vizitei Papei Francisc în România; cartea se numeşte Iuliu Hossu – Trei portrete (Tîrgu Lăpuş, Galaxia Gutenberg, 2019), iar cei trei „portretişti“ din acest volum biling (în română şi engleză; traduceri de Carmen Borbely, Petronia Petrar, Tudor Şeulean) sînt Ovidiu Ghitta, Ruxandra Cesereanu şi Gelu Hossu.

Iuliu Hossu a fost unul dintre făuritorii Unirii – la fel cum biserica greco-catolică a fost instituţia care, din secolul al xviii-lea începînd, a coagulat, prin elita intelectuală pe care a format-o, conştiinţa naţională românească, fapt care apoi a dus pas cu pas, într-un proces lung, nu lipsit de o anumită „viclenie a istoriei“, la formarea statului român modern. În complementaritatea lor, cele trei texte refac figura exemplară a lui Iuliu Hossu. Astfel, Ruxandra Cesereanu, cunoscut specialist în memorialistica de detenţie din totalitarismul socialist, comentează pe larg memoriile cardinalului, introducînd în naraţiunea ei şi o caldă notă de familie. Cu o ştiinţă de prozator în privinţa compoziţiei textului şi cu binecunoscuta lui acribie de istoriograf, Ovidiu Ghitta reface ziua de 1 decembrie 1918 din viaţa lui Hossu şi felul cum a fost pregătită Unirea în săptămînile şi lunile premergătoare adunării de la Alba Iulia; punctul de plecare al studiului său este ziua de 1 decembrie 1948, deci la 30 de ani după Marea Unire, cînd, batjocură absolută a regimului socialist-real instalat în România, Hossu se afla în domiciliu obligatoriu. Istoriograful subliniază faptul că semnificaţia zilei de 1 Decembrie 1818 – clar precizată de Iuliu Hossu în cuvîntarea sa de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918: „Acesta-i ceasul dreptăţii lui Dumnezeu… acesta-i ceasul bucuriei noastre, bucuria unui neam întreg…“ – a fost cu intenţie maculată de regimul/statul comunist. Al treilea studiu îi aparţine lui Gelu Hossu şi reconstituie ultimele zile din viaţa cardinalului nostru greco-catolic, felul cum securitatea l-a supravegheat şi i-a boicotat inclusiv înmormîntrea: în loc să fie înmormîntat în rit greco-catolic la Cluj, a fost pus în mormînt la Bellu în Bucureşti, apoi exhumat, reînhumat etc. etc. (Amintindu-mi felul în care a fost şi este profanat cimitirul lui Blaga din Lancrăm şi cum nu este respectată dorinţa lui testamentară în privinţa mormîntului său, recunosc cu oroare faptul că noi, românii, avem acest îngrozitor nărav, de-a ne bate joc de morţii noştri.) Nu am înţeles dacă în acest moment Hossu a fost sau nu reînhumat la Cluj.

Cutremurător, volumul Iuliu Hossu – Trei portrete ne vorbeşte despre unul dintre sfinţii pe care i-am avut.