2018/n5/a3

  • Din numărul pe martie al revisteiSteauareţinem în primul rând portretul Doinei Cornea, aşa cum reiese acesta din recenzia lui Ion Piţoiu a cărţii lui Cornel Jurju, Dincolo de zid (despre care şi în revista noastră a fost publicată o recenzie, scrisă de Cristian Vasile, specialist în problemele vechiului regim). Notabil este şi textul Casa onirică de Ruxandra Cesereanu referitor la cartea Irinei Petraş, Viaţa mea de noapte. Scriitoarea clujeană este socotită al treilea autor din literatura română actuală, care concepe un jurnal de vise (după Corin Braga şi Mircea Cărtărescu). Grupajul poetei nativ americane Joy Harjo (n. 1951) – tradus şi prezentat de Alex Văsieş – este remarcabil: „Lumea începe la o masă de bucătărie. Indiferent de orice, trebuie să mâncăm ca să trăim.// … Poate lumea se va încheia la masa de bucătărie, în timp ce noi râdem şi plângem, mâncând ultima dulce îmbucătură.//” Consistentul dosar de 11 pagini dedicat poeţilor nedebutaţi până în momentul de faţă – conceput de Vlad Moldovan şi Mihnea Bâlici – este unul din centrele de greutate ale numărului. Postdouămiism „extrem”, hegemonia digitalului şi a culturii pop, ironie şi pastişă etc. Autori: Elena Boldor, Mircea Andrei Florea, Teona Galgoţiu, Lucian Brad, Irina Temneanu, Valeriu Cuc, Deniz Otay.

  • Pe coperta revistei ieşene, un poem de Marta Petreu care poate fi interpretat ca explorare a arhetipuluianimus(dar şi ca un comentariu la Zohar). Incitant – disociat şi rizomatic – textul Dog’s Diary (din vremea cîinelui sub acoperire involuntară) de Dan Bogdan Hanu. Reţinem şi poezia erotică Senza titolo de Giorgio Caproni, tradusă de Nicolae Ionel. Corectând traducerea unui prieten (Mario Şerban, care are în proiect o nouă traducere de Eminescu în engleză) a poeziei Odă (în metru antic), mi-a atras atenţia analiza minuţioasă (poate totuşi prea „cuminte”) a lui Liviu Chiscop dedicată concisei capodopere eminesciene. (Ş.B.)