a7
Poeme de Nicolae Coande
Viaţa mea în chineză
Există ţigani în ceruri şi bănuiala că poezia este de-acum
O scrisoare a hoţilor către hoţi un cod pentru cei care vor
Să tăinuiască bunilor oameni prezenţa adevărului în lume.
Să-i certăm pentru asta şi pentru tot ce nu se potriveşte
Cu minunata magie care face ca eu să fiu acum aici
Iar cel care scrie acest poem bastard să bea paharul
De vin cu tine, cititorule de αγραφον. Ai grijă la trezire!
Tot ce nu mi se potriveşte este viaţa mea în chineză
O picătură în care mă trezesc prins în fiecare dimineaţă
Cînd cer o cafea timpului. Mîinile sale frumoase sînt tot
Ce mă poate consola şi totuşi ele mă vor spînzura într-o zi
Ca în acea pictură a unui maestru care ţinea cerul în loc
Pe şevaletul lui. O funie mare coboară şi pe ea un ţigan
Cu o floare roşie în dinţi.
Cine i-ar putea rezista Ãstuia?
O cafea în Montparnasse
„Dacă ai drum prin Paris ne putem întîlni, aşa, ştii,
Numai noi doi, la o cafea“.
Ademenirea bătrînului silen m-a făcut să ezit o clipă dar mi-a
Surîs ca şi cînd ar fi fost posibilă – să zbor pentru cîteva clipe
Într-un oraş unde tînără am mai fost. Pe atunci eram însoţită
Iar acum ştiu că nu poţi înţelege sufletul unui oraş dacă nu faci
Dragoste acolo. Sau nu joci rolul cheii pierdute pe Pont des Arts.
Am făcut dragoste vreodată la Paris? Carnea mea timidă nu-şi
Mai aminteşte hotelurile sînt locuri cu tavane asemănătoare.
Poate a fost Viena poate Londra (cu acelaşi bărbat?). La Tokyo
Unde toţi mă sorbeau din ochi şi îşi roteau beţişoarele de orez?
Ar trebui să citeşti cumva norii pentru a-ţi aminti un holocaust
Care-ţi rămîne în gură şi în păr după ce tutunul bărbatului
Călare s-a amestecat cu mana limbii tale. Limbile mici
Tăinuiesc adesea lucruri mari genunchii subţiri sînt mai
Rezistenţi la presiunea unui mascul grăbit. Nu, nu am fost
La Paris
Deşi genunchii mei sînt fini (puţin mai îngroşaţi acum)
Ca ai cocotelor din Montparnasse. La Rotonde.
Acolo am putea bea cafeaua timp de cinci minute.
Limba mea mică nu suportă mai mult.
Efect Coande
Universul este de nota 9 dar a fost o vreme cînd puteai asculta
Relaxat dialogul lui Dumnezeu cu primul său Konzertmeister –
Wawemusic o tobă-gong miriapod în urechea stîngă ca atunci
Cînd un centaur face infarct şi încă aleargă cu Ahile în spate.
Parva Troia.
Pe atunci eram un om aproape normal iluminat de tandreţe
Nu poţi inventa poezia şi transmiterea la distanţă a bombelor
Care anihilează creşterea copiilor în somn fără să nu plăteşti:
Autodistrugerea e prevăzută în proiect cu 1 km înainte de finiş.
Încet-încet oraşul ăsta a atins intensitatea unui bec chior după
Ce a fost înşurubat de mîna stîngă a întunericului. Ştiu, plagiat.
Tot ce simt acum este indiferenţa unui arbore cotit care se îneacă
În baie (adu-mi te rog şampon şi ursuleţul de pluş din copilărie)
În timp ce afară armata de CEO stăpîneşte realitatea zilei avîntul
PIB-ului pe cap de locuitor. Din ce în ce mai puţine. Capete.
Îmi plac casele mari prin care să-mi pierd nevoia de a fi singur
Maliţiozitatea şi resentimentul chiar atunci cînd sînt exercitate
De nevoia mea profundă de a pălmui pe cei pe care-i pot salva
La adiţiunea vieţii.
Discut pe stradă despre umanism cu un cîine care nu e de stînga
Despre felul în care scriitorii sunt etilotestul societăţii
Un tip aproape socratic – am fost înjurat şi aşa uitat părăsit prăbuşit
În vise unde mi s-a spus că trebuie să-mi omor mama. Dar tatăl –
Am întrebat?
Nu, el a făcut un Univers de nota 9. Fă tu altul mai bun. Uite
O cauză la care nu m-am gîndit.
Eu sînt Cauza.
Prietenii
Dacă prietenii tăi îmbătrînesc atunci înseamnă că
Îmbătrîneşti şi tu. Numai că tu nu ai prieteni să
Îţi dai seama că ei îmbătrînesc! Ai fost cîndva
Altceva?
Şi Sfîntul Duh a inventat negaţia.
Mi-e milă de orice vieţuitoare uitată în limbajul său
Astfel am traversat cu voi „Tărîmul Deşeurilor“
În chicotele papagalilor obişnuiţi cu situaţia.
Şi Sfîntul Duh a inventat negaţia.
La început a fost oglinda o voce poate inspiraţia
Nimic sub iarba unde mişunau abstracţii
Voci ale celor instruiţi în calpe divinaţii
Era o zi – şi Sfântul Duh a inventat negaţia.