a6
Poeme de Leo Butnaru
Donator tuturor
Tuturor ne e dat să vedem
uneori
cum se subţie
şi se întinde prelung
cea din urmă fâşie a apusului – relaxată
ca braţul din care
parcă
pentru muritori
Dumnezeu donează sânge…
* * *
Totul e de la Dumnezeu
numai Dumnezeu e de la Mama.
Hohot în zori
1
Se întâmplă că
în plină ceaţa dimineţii
sau în abundenta lumină a amiezii
vreun om
sau vreo fantomă mă întreabă ce mai fac.
– Bine, mersi, ca totdeauna.
Caut un sens….
Acelaşi: al vieţii…
2
Se întâmplă că vreun bătrân
la cei aproape
sau peste 100 de ani ai săi
de cum deschide ochii în zori
să prindă a râde în hohote:
De cum se trezi
iar îi veni să se întrebe
care e totuşi sensul vieţii…
Pentru sănătatea dumneavoastră
Pentru sănătatea dumneavoastră
evitaţi excesul de sare
zahăr şi grăsimi
consumaţi zilnic minimum 2 litri de apă
şi citiţi cel puţin două poeme.
(În genere
este bine să ştiţi
că excesul de poezie
nu dăunează sănătăţii dumneavoastră
ci din contră.)
Semn de Biblie
1
…de peste întinsul potopului care
începuse a-şi îngusta apele
porumbelul reveni la arcă
la Noe
în cioc cu o ramura de măslin…
Eu mă gândesc că
de-ar fi existat pe atunci Biblia
şi ea salvată în arcă
probabil Noe ar fi pus acea rămurea
între filele ei
semn de carte…
2
În fine
apele se potoliră.
Salvat la potop
când coborî din nou pe pământ
potenţialul creator şi-a zis:
„Iată şi vremea de a trece de la arca
la arta lui Noe”.
Peste mâini
Unii – cu mâinile în vânătăi
alţii chiar cu mâinile bandajate…
cei mai mulţi dintre ei fiind cei care
au vrut să-şi ia destinul în
propriile mâini…
De regulă
asta se pedepseşte…
Săgetări, săgetări, săgetări…
adevărul seamănă atât de mult la toate ale lui cu Sfântul Sebastian…
Sfântul Sebastian mucenicul seamănă atât de mult cu adevărul
atât de săgetat
atât de săgetat… – cu supremul adevăr care
probabil
ţine totuşi
de legi post-mortem…