Transcriere și note de Anca Daniela Mihuț

Tuşki către Vlad

[1]

Spune că vine la toamnă.
Dar parcă nu crede nici ea
.1
4 Iulie 980

Şuşu2 meu Iubitule,

Ca şi tine am şi eu uneori impresia că nu ţi-am scris de mult, apucându-mă panica. Iartă-mă dacă sunt vinovată, mai cu seamă că în ultimile tale rânduri îmi anunţi ceva senzaţional care m-a răscolit adânc – E vorba de un vis de-al meu care devine realitate – Da, Iubitule, la toamnă, cum precizezi tu – la toamnă – şi e bine ca până atunci să mă obişnuiesc cu acest gând care va putea deveni realitate. Sunt mişcată de gestul generos al prietenii tale şi nu ştiu cum să-i exprim gratitudinea mea fără margini – Dar se poate să mă descurc şi singură, căci sunt încă destul de validă, mai cu seamă că drumul în avion e scurt şi uşor – Trebuie însă să mă pregătesc sufleteşte cu această bucurie – E bine că ai decis pentru „la toamnă“, astfel voi avea timpul înaintea mea, plin de fericire – Mă voi îngriji ca să mă îngraş şi să apar în toată splendoarea!!!
Vom mai vorbi în detaliu despre acest eveniment neaşteptat şi care bănuiesc că ţi-a fost sugerat de Horia şi H. Am ghicit eu bine?
Te rog să-mi răspunzi!
Singurul lucru care mă nelinişteşte este că tu nu vei mai putea lucra în tihnă şi poate că vei alunga chiar această preocupare. Pentru nimic în lume nu aşi vrea să te întrerup de la decizia de-a lucra ferm, chiar dacă am fi împreună. Nu mi-ai mai vorbit nimic relativ la acest subiect şi aştept cu nerăbdare un răspuns sincer.
Eu merg bine cu sănătatea şi n-am nici o supărare, ca Ioana care în perpetuu se vaită de durere de picioare, de mâini, de coturi, de şale şi de burtă. Doctorii toţi dau din umeri declarând că e sănătoasă! La orizont a apărut un alt peţitor, acesta e mic, slab, cu fălci căzute (zice ea) şi cu gura plină de coroane de aur – aşa că vom aştepta pe al treilea, căci ştii, „alle gute Dinge“3, căci clujanul se mulţumeşte cu lungi convorbiri călduroase – la telefon –
Revin însă la preocupările mele, Iubitul meu – Sunt adânc mişcată de propunerea bunei noastre prietene dar sacrificiul ei mi se pare prea mare şi nu ştiu eu că voi putea s-o răsplătesc vreodată –
Dar avem timpul înaintea noastră care va fi un bun sfătuitor.
Tot ce îmi descrii tu despre vreme e identic cu cel care-l suportăm şi noi – aceleaşi variaţii obositoare şi neîncetate, dar eu regret mai mult pentru tine, că îţi cunosc sensibilitatea meteorologică.
Despre le Grand Meaulnes (afurisit nume!) voiam să-ţi vorbesc de azi dimineaţă când nu primisem încă ultima ta scrisoare – Mi-a adus-o Ioana chiar în această clipă binecuvântată – Da, dragul meu – tot ce voiam să-ţi scriu despre „le grand volume“ (căci totul e grand în această carte) este exact ce am găsit şi eu – iar începutul e mai plicticos şi între timp se găsesc şi unele pagini frumoase – Am recitit de 3 ori cartea: e încărcată, uneori încurcată cu unele detalii foarte bune, unele mărunţişuri inutile. În general, e inegală. Dar voi începe iară s-o răsfoiesc – Nu e oare ăsta un semn că e foarte bună?! Îţi mulţumesc pentru ea –
Sunt nespus de fericită că lucrezi cu insistenţă şi plăcere. E într-adevăr „o iscusită zăbavă“ şi mă rog cerului să mergi înainte fără şovăială. Îţi găsesc scrisul tău plin de mare farmec – şi chiar în scrisori mă uimeşte cu frumuseţea frazelor natural cadenţate şi pline de miez – Ar fi pentru mine o grea lovitură dacă nu te-ai ţine mai departe să deapeni tot ce zace în tine. S-ar putea chiar să te distrezi cu aceste încercări şi să nu te mai dezbari de ele – Eu simt în tot ce-mi povesteşti că ai dezlegat o problemă!
Scumpule, Iubitule, te strâng în sufletul meu ca pe o comoară rară şi-ţi doresc succes şi voie bună –
Te sărut fierbinte –
Fii sănătos şi vesel,

A ta Mama

Sărutări lui Elsie4 şi multe urări de fericire de la mine –
Îţi mulţumesc pentru frumoasele desene de Raphael şi Watteau. Prefer pe cel din urmă –

1. Într-un chenar, în susul primei pagini, în unele dintre scrisorile primite de la mama sa, Vlad Caragiale rezumă conţinutul acestora. Toate scrisorile care s-au păstrat au aceeaşi temă obsesivă: cea a modului în care cei doi ar putea să se reîntâlnească, la Paris, şi să fie din nou împreună.
2. Transcrierea românească a cuvântului franţuzesc chouchou, care înseamnă „favorit“, „preferat“, „iubit“.
3. Prescurtare a expresiei germane „Aller guten Dinge sind drei“ („Toate lucrurile bune sunt trei“).
4. Elsie Linda Clarke, prima soţie a lui Vlad Caragiale.

[2]

…să vin eu către tine –

                                 24 Iulie 9801

Iubitule, îţi citesc şi recitesc ultima ta scrisoare din 16 iulie care mi-a tulburat liniştea! – Scumpule, când ţi-am vorbit despre venirea mea la tine, am crezut că te voi ferici cu veşti bune: că sunt sănătoasă şi că voi putea să te revăd curând. Îţi repet iară acelaş lucru, care ar trebui să te bucure – şi că plănuiesc să vin eu către tine – Asta nu însemna oare că aveai de ce să te bucuri? – Dar, Iubitul meu, asta nu însemna că sănătatea bună îmi îngăduie să fac această declaraţie care ar fi trebuit să te fericească?! Dar pentru asta desigur că trebuie să avem răbdare, deoarece eu mai am unele „cestiuni“ de rezolvat – aşa că nu ştiu data exactă când voi termina cu ele: În primul rând trebuie neapărat să încep o lucrare la dentist, căci nu vreau să rămân ştirbă tocmai când doresc să apar cu un surâs strălucitor, iar nu găunos. Mă voi apuca foarte curând să mă ocup de acest lucru plicticos, ca să pot apărea la voi – Iar restul formalităţilor mele de plecare le voi rezolva uşor, sper, recurgând la persoane binevoitoare care m-au ajutat şi în trecut – Tu spui, foarte bine, ca să călătoresc cu avionul şi îţi voi urma sfatul – aşa încât, scumpul meu, nespus de doritul meu, vreau să te ştiu liniştit şi să te poţi bucura de aerul bun din dealul fericit unde vă doresc să staţi cât de mult fără grija mea!
N-am dormit toată noaptea cu gândul că eşti îngrijorat de mine şi că am să pot să-ţi trimet urgent aceste rânduri aiurite, care sper că te vor împăca –
Te rog să-i transmiţi şi lui Elsie, mulţumiri fierbinţi pentru rândurile ei, care mi-au făcut nemărginită bucurie – Şi îţi voi scrie în curând – Ţie îţi promit că voi reîncepe plimbările de antrenament întrerupte de vremea rea care pare să se îmblânzească. În curând îţi voi scrie mai mult şi mai îngrijit. Acum mă grăbesc să îţi trimet aceste explicaţii şi îţi promit că voi face demersurile necesare – Toată dragostea şi dorul meu pentru tine şi caldă îmbrăţişare –
A ta
Mama

Te implor să nu-ţi fie grije de sănătatea mea care este perfectă! (mănânc cu poftă şi dorm „cannone“2!)3

1. În partea stângă, de-a lungul primei pagini (din dreptul rândului al cincilea până, aproximativ, la al celui de-al  nouăsprezecelea), Tuşki Caragiale scrie glumeţ, într-un cod al lor de comunicare: „Tu cum stai cu niervii?“.
2. Cannone (it.) – „tun“.
3. Acest post-scriptum este notat, şi el, pe verticală, de-a lungul celei de-a doua pagini.

[3]

Recunoaşte că e nehotărâtă
că-i lipsesc puterile

                                      1 August 980 –

Şuşu meu scump,

Ca şi tine mă frământ şi nu mai îmi găsesc liniştea – Când cetesc scrisorile tale sunt adânc tulburată, nopţile fără somn – iar când trebuie să iau o hotărâre la sosirea dimineţii îmi lipseşte puterea – Trebuie să fac un plan, să caut singură soluţia, să ştiu cui să mă adresez şi începe din nou panica – Mă tem că singură n-am să mă pot descurca şi nu mă pot linişti decât cu gândul că toată lumea circulă fără emoţii şi că trebuie şi eu să mă lupt. Ce mă tulbură mai cu seamă este impresia că şi tu ţi-ai pierdut liniştea şi mă tem că toate formalităţile vor dura mult. Te implor, deci: tu să fii calm şi să nu te frămânţi – ci să-ţi păstrezi răbdarea şi un calm britanic care să-l cauţi la Elsica – Nu înţeleg de ce suntem aşa de încordaţi amândoi – La mine există un motiv justificat, fiindcă n-am ieşit din casă, n-am mai pus piciorul pe caldarâm şi n-am mai privit spre soare – Dar astea toate vor fi învinse în curând, când mă voi scutura de tembelism şi renunţare – Tu trebuie să fii sănătos, cu nervii liniştiţi şi să mă crezi când îţi spun că sunt şi eu validă – În curând voi găsi sprijinul care l-am avut în trecut şi care mă va ajuta cu certitudine să-mi îndeplinesc dorinţele –
Sunt fericită că sunteţi în cuibul vostru de vulturi şi sper că nervii tăi se vor destinde în faţa priveliştii care m-a fascinat şi pe mine când am sosit la voi –
Aşi vrea să am veşti de la tine cu detalii de cum te simţi şi dacă staţi mai mult acolo – Când mă gândesc la tine că ai scăpat din furnicarul Parisului, parcă respir şi eu uşurată şi voioasă. Ce te implor mai cu seamă, pentru ca să-mi dai „coraj“, este să ştiu că vezi cu calm şi seninătate viitorul –
Ioana e plecată pentru câteva zile la Lereşti (unde am petrecut şi noi pe vremuri). S-a dus cu Mihaela care mai are câteva zile de vacanţă iar eu sunt acuma ajutată de soţii Jachet cari sunt mişcător de devotaţi – aşa că poţi fi liniştit şi în această privinţă –
Când se va întoarce Ioana vom apela la ajutorul prietenului ei binevoitor şi foarte priceput la călătorii şi dânsul va fi salvatorul meu – Te implor să fii cu răbdare şi calm, căci şi eu voi fi la fel dacă te ştiu pe tine cu nervii liniştiţi – Aş vrea să-mi scrii cum te simţi acolo, ce mai fac demoazelele din compania voastră şi să le transmiţi multe gânduri afectuoase de la mine –
Eu pe tine te implor acuma să fii voios, să ai încredere în zilele ce vor veni şi să ştii că eu sunt bine şi plină de forţe noi –
Vremea la noi s-a limpezit şi putem spera în zile mai frumoase –
Mă gândesc mereu la tine, dragul meu şi te îmbrăţişez cu toată căldura dorului meu. Îi voi scrie şi lui Elsie în curând. Până atunci, te rog să-i spui tu multe sărutări şi gânduri afectuoase.
Fii sănătos şi cuminte, Iubitule!
A ta
Mama

Cetesc deocamdată, cea mai minunată carte – este vorba de „Faust“ a lui Goethe – şi mă gândesc dezolată că nu ştii limba lui!
Te mai sărut o dată şi îţi voi scrie curând! –

Te implor să fii liniştit –

[4]

Vom începe numaidecât formalităţile!

                                                     10 Aug – 980

Şuşu meu iubit!

Scrisoarea ta atât de înţeleaptă mi-a gonit îngrijorarea mea şi panica absurdă care mă năpădise şi iată că acum privesc viitorul fără teamă şi încep să simt adevărata bucurie – Sunt foarte calmă că voi recurge la persoana binevoitoare care m-a ajutat în trecut şi am timpul înaintea mea să-l pot găsi întors din vacanţă – Între timp am decis să mă trezesc din nou la viaţa fericită care mă aşteaptă – Mă simt sigură pe mine, sănătoasă şi cu încredere în viitor – Peste 8 zile se întoarce Ioana acasă (era plecată la munte cu Mihaela) şi imediat vom începe formalităţile – Sunt fericită că şi tu ai înţeles că timpul era prea scurt chiar pentru pregătirea formalităţilor necesare – Chiar şi vremea bună care a început la noi de câteva zile contribuie la optimismul meu –
Toată lumea e plecată din oraş, furia vremei s-a mai potolit şi puţini sunt cei rămaşi să mă viziteze – Am un singur prieten adevărat, un caniche veritabil, care ar putea face concurenţă chiar lui Papuc – Este prietenul răsfăţat al unei cocoane care a venit să-mi ţie de urât în timpul lipsei lui Ioana – Toată ziua mă joc cu el şi înţeleg acum pasiunea ta care te leagă de el. Noaptea când adoarme stăpâna lui – vine tiptil şi se suie la mine în pat unde doarme până dimineaţa – Iar când se trezeşte începe marea bucurie a jocurilor. Acum doarme liniştit la picioarele mele – Îmi pare chiar rău că nu am să-l mai am când se întoarce Ioana! –
Mi-a făcut mare plăcere descripţia ta cu excursia voastră – parcă eram şi eu cu voi şi văd încă şi acum locurile pe unde aţi trecut – Dacă mai ajung pe acolo cu voi poate voi deveni o rivală periculoasă pentru sportivul Papagal! – Mă bucură mult că ai început şi tu să guşti „la vie au grand air“ şi sunt sigură că vei începe să simţi încântarea culmilor – Până atunci însă, eu voi începe să mă antrenez la Cişmigiu! Cine ştie dacă nu voi ajunge chiar să-l înving pe bravul Papagal –
Şuşu meu iubit, nu am nevoie de fortificante deocamdată şi-ţi mulţumesc pentru grija ta. Îşi scriu acum doar aceste rânduri ca să te asigur că sunt bine, că mă gândesc mereu la bucuria cea mare şi te rog să fii şi tu mulţumit – Nu am deocamdată nevoie de nimic altceva, în curând îţi voi scrie să-ţi mulţumesc pentru grija ce-mi porţi – şi să ştii cât sunt de fericită.
Te sărut şi în curând îţi voi trimete răspunsuri la toate întrebările tale – Toată bucuria şi dragostea mea lângă tine –
A ta din suflet
Mama

[5]

„Cinstită şi lucidă“ îmi mărturiseşte ce bănuiam –
„Iar în nici un caz nu vreau să vii tu către mine“

                                                              17 Iulie [1981]

Scumpule şi mult doritule meu Şuşu,

Ce veselă a în[cepu]t convorbirea1 noastră neaşteptată – şi ce tristă şi dezamăgită s-a terminat! Şi [as]ta numai din cauza mea, stupidă creatură [care] n-am ştiut să-ţi mărturisesc mai din devreme că nu mai sunt ce am fost pe vremuri. Am simţit ce rău te-am rănit şi n-am să-mi iert niciodată răul care ţi l-am făcut – Acuma însă, cinstită şi lucidă, trebuie să-ţi mărturisesc că era necesar să-ţi dau explicaţiile sincere ca să înţelegi comportarea mea: Vreau să-ţi spun, nu ca să te consolez ci în toată sinceritatea, că starea mea nu este deloc gravă, că nu sunt bolnavă şi impotentă – dar totuşi nu mai am puterea din trecut ca să mă pot descurca singură cu greutăţile care se ivesc – ceea ce au fost întotdeauna pentru mine, insurmontabile – Dar nu trebuia să-ţi amintesc asta, ci ar fi trebuit să caut singură calea şi ajutoarele necesare – E însă un adevăr că totul se obţine mai greu azi şi mă voi sili să găsesc un ajutor împreună cu Ioana.
Iar în nici un caz nu doresc să vii tu către mine – Te implor să îmi ierţi purtarea de ieri seară, căci eu nu-mi voi ierta-o niciodată! Şi ca să te liniştesc complet, îţi repet că nu sufăr de nimic – că organismul meu e perfect sănătos, că mănânc bine, dorm „canonne“ şi nu am nici o infirmitate şi niciodată nevoie de doctor sau doctorii. Chiar hapurile tale miraculoase mă aşteaptă cuminţi în dulap şi rareori îmi amintesc să iau câteva – Iar Doctor – n-a pus niciodată picior la mine în casă – Va trebui să înving această „pigritia“ ticăloasă care m-a adus aci. Aştept cu nerăbdare răspunsul tău iertător – iar între timp mă voi scutura de lene, voi ieşi la soare şi voi umbla regulat cu câte un însoţitor care să mă stimuleze şi să-mi redea încrederea în puterea mea.
Asta am vrut să ştii cât mai grabnic, că nu sufăr de nici o boală, că am început să mă hrănesc cu poftă şi încredere în regenerarea mea.
Iartă-mă iubitule, nespus de doritule – Iartă-mă!
În curând îţi voi scrie iar cu toate amănuntele încercările mele de-a câştiga timpul pierdut – Iar tu primeşte gândurile mele pline de nesfârşit dor, cu toată dragostea infinită.
A ta
Mama

În curând îţi voi scrie iar!2
În curând o altă scrisoare mai bună!

1. Este vorba de o convorbire telefonică.
2. Post-scriptum notat pe verticală, pe marginea primei pagini a scrisorii.

[6]

21 Iulie [1981]

Şuşu meu scump,

N-am dormit toată noaptea cu gândul la tine şi la ultimele noastre speranţe de viitor. Am avut impresia că te-am dezamăgit fiind că nu eram destul de pregătită să-ţi răspund fără şovăială propunerilor tale. Iar cum acest răspuns al meu n-a fost destul de clar, prompt şi entuziast ţi-a făcut o surpriză neplăcută. – De aceea acum vreau să-ţi dau toate explicaţiile necesare şi să mă înţelegi. –
În ultimul timp, am dus o viaţă claustrată fără speranţe şi planuri de viitor – un fel de renunţare îmi alungase orice dorinţă şi mă obişnuisem cu singurătatea, mulţumindu-mă cu o carte bună, sau o emisiune de televiziune1… Şi iată că o lumină orbitoare a izbucnit fără pregătire. De atunci mă frământ cu gânduri noi. Cu întrebări, cu nedumeriri şi cu întrebarea dacă vârsta mea (87 de ani!) poate să-mi permită acest salt în necunoscut?! Voi fi oare capabilă să merg în ritmul înconjurător de oameni tineri, doritori de acţiune şi de petrecere?
Eu ştiu ce vei răspunde tu la nedumerirea mea: că pe lume cu nimeni nu te simţi mai bine şi nu te înţelegi mai uşor ca cu a ta Mamă. Dar biată mamaie nu mai e cea de odinioară! S-a învăţat să nu respecte ceasul, să nu primească lume, să nu se îmbrace de gală, să stea întinsă pe pat ziua întreagă şi, mai cu seamă, să nu iasă din casă, să nu circule pe stradă, să nu facă un pas pe caldarâm şi nici chiar în Cişmigiu – Şi la toate aceste destăinuiri eu nu simt puterea să reacţionez – !!!
Ce greu îmi va veni să mă re-educhez! Şi iată chiar acu vine Ioana de afară cu propunerea să facem o „mică plimbărică“, vremea fiind superbă şi ademenitoare – Iar ca să nu se spună că sunt încăpăţânată, mă reped să mă înţolesc şi să pornesc la Cişmigiu –
Voi continua scrisoarea după „excursie“ adăugând amănunte încurajatoare. Până atunci te sărut fierbinte –
N-am mai plecat nicăieri dragul meu – căci cerul clement a tras o mică aversă binefăcătoare şi iată că pot să-mi reiau firul destăinuirilor mele.
În continuare adaug că puţin mă tem de formalităţile şi demersurile care mă aşteaptă – Voi începe în curând să mă ocup de acest capitol şi te voi ţine la curent cu încercările mele –
Pentru rest, sunt cred destul de „umblată“ ca să mă descurc – cu ajutor[ul] celor care mi-au deschis căile ca în trecut.
Asta este ce aveam mai urgent să-ţi anunţ – iar pentru detalii voi lua câteva informaţii chiar de la tine: dacă voi face cererea pentru Elveţia sau Franţa – şi anumite îndrumări – din partea ta.
Ăsta este răspunsul meu la ce îmi ceri tu – iar dacă nu va fi deajuns, îmi vei da tu toate detaliile –
Îţi voi scrie în curând o scrisoare obişnuită în care îţi voi vorbi numai de dorul meu şi de bucuria de a vă regăsi –
Aş vrea să ştiu ce zice Elsica – şi dacă mă primeşte cu bucurie – !
Până atunci te îmbrăţişez, scumpul meu Şuşu.

A ta Mama

1. În dreptul acestui cuvânt Tuşki Caragiale pune un asterisc şi completează pe marginea scrisorii: „Şi mai cu seamă VEŞTILE BUNE DE LA TINE!“

[7]

20 Iulie 1983

Şuşu meu dorit atât de fierbinte încât nu ştiu cum să încep să-ţi spun cât sunt de răscolită şi neputincioasă să-mi potolesc gândurile care mă asaltează – şi dorul care mă răscoleşte – Încep să mă gândesc cu nerăbdare la clipa când voi putea să zbor lângă tine şi [să] ne reluăm viaţa din trecut – Am satisfacţia că cel puţin îţi pot da veşti bune despre sănătatea care e înfloritoare, că pot să spun cinstit ca să nu crezi că îţi ascund adevărul –
Aşi fi poate şi mai liniştită dacă ai găsi o clipă pentru mine ca să-mi scrii câteva cuvinte sincere şi adevărate despre cum te simţi tu, dacă dispoziţia ta continuă să fie optimistă, dacă lucrezi cu temei şi aceeaşi plăcere, că nimica nu-ţi tulbură buna dispoziţie. Eu nu doresc nimic mai mult ca să fiu pe deplin liniştită şi recunoscătoare soartei.
Mă bucură mult când îmi dai veşti despre [plăcerea] care-ţi dă scrisul şi că eşti înconjurat de prieteni buni şi sinceri – Dar scrisorile care mi le trimeţi îmi dau mare curaj şi sunt fericită că ai găsit prieteni sinceri cu care te înţelegi – Nu ştiu încă pentru când s-a decis întoarcerea noastră acasă – dar în curând sper că voi putea să am această binecuvântată fericire –
Sănătatea mea este perfectă şi aerul de aici îmi este prielnic, dacă ai putea să vii şi tu pe la noi cred că ţi-ar face şi ţie mult bine! – dar îndrăznesc să-ţi fac propunerea să vii pe-aici pentru câtva timp – Sunt sigură că cocoanele care le-ai cunoscut ar fi încântate să te revază! – zilele trecute am primit vizita a 2 cocoane care mi-au făcut marea plăcere de a-mi vorbi îndelung de tine. Am înţeles că sunt mari prietene şi admiratoare de-ale tale – Totuşi asta nu-mi alină dorul cel mare care continuă să mă sfredelească.
Sunt mereu cu gândul la tine, Iubitul meu, şi când am veşti bune prin alţii mă simt fericită şi nu pot să-mi domolesc emoţia.
Ce doresc mai cu seamă e să ştiu că eşti sănătos şi vesel şi mai cu seamă „chéri des demoiselles!“ Dar ca să-mi domolesc dorul mă consolez cel mai mult să aflu că eşti voios, sănătos… şi… „chéri des damouzelles“1! Iubitul meu, am impresia (nu ştiu dacă) că totuşi în curând mă va ajuta cerul să fim iarăşi împreună.
Iar mai bine ca orice mă bucură să aflu că eşti sănătos, că lucrezi cu plăcere şi că ai prieteni dragi, sănătate şi voie bună!
Te strâng cu toată dragostea din inimă şi cu dorul nesfârşit la inimă
A ta Mama –

În curând îţi voi scrie – din nou mai bine – Te strâng în braţe.2

1. Acest cuvânt cu iz trubaduresc se păstrează până astăzi în vorbirea curentă, într-un cerc familiar.
2. Post-scriptum notat, pe verticală, de-a lungul paginii a doua a scrisorii.

[8]

– . 20 III 984. –

Iubitul, neuitatul şi doritul meu Şuşu,

Au trecut zile şi n-am ajuns să-mi realizez dorinţa de a-ţi trimete câteva cuvinte împovărate de dorul meu – Sunt mereu cu gândul la tine plin de nespusul dor care mă frământă mereu – Dar nu ajung să-ţi aud glasul şi nu găsesc clipa care ar putea să mă consoleze – Îţi sunt recunoscătoare din adâncul sufletului pentru bunătatea ta şi nu găsesc cuvinte ca să-ţi spun fericirea care mi-o dai cu scrisorile tale la care nu găsesc cuvintele de mulţumire care-mi aduc şi mă ajută să îmi suport lunga noastră despărţire. Aşi dori însă un singur cuvânt să-mi spună cum îţi merge sănătatea şi buna dispoziţie –
Nu-ţi cer să pierzi timpul cu corespondenţa şi nu doresc decât să ştiu cum îţi merge cu sănătatea şi buna dispoziţie – îţi mulţumesc din suflet că-mi dai veşti bune şi că eşti înconjurat de oameni aleşi cu care te simţi bine şi că sănătatea ta este bună, dispoziţia asemenea şi că găseşti prieteni cu care te simţi bine – Mă bucur că lucrezi cu plăcere şi toate aceste ocupaţii îţi dau satisfacţii – Mă gândesc cu speranţa că într-o zi fericită voi putea şi eu într-o zi să împărtăşesc cu tine astfel de bucurii.
Sănătatea mea şi juneţea sunt încă nealterate şi sper să ne regăsim tot aşa când voi putea să ajung la tine. Sunt fericită de vestea că lucrezi cu spor şi cu plăcere şi îţi doresc să continui să te îngrijeşti şi să fii mereu cu aceste bucurii ale mele care sunt fericirea mea din adâncul sufletului –
Fii sănătos iubitul meu la care mă gândesc şi rog să ai multă satisfacţie – Ioana îţi trimete gândurile ei cele mai calde şi satisfacţia unui succes mare şi gânduri bune din inimă.
Eu te strâng în suflet şi-ţi doresc succes din toată inima şi te sărut îndelung
A ta Mama