Kawahigashi Hekigotō

Kawahigashi Hekigotō (1873-1937) a abandonat şcoala în 1894 şi s-a mutat, împreună cu colegul său de clasă Takahama Kyoshi (1874-1959), din Matsuyama la Tōkyō, devenind reporter de ziar. A fost înzestrat cu numeroase talente: poet, critic literar şi de artă, dansator nō, caligraf, comentator social, căţărător montan. A făcut multe călătorii, consemnate în numeroase jurnale: printre altele, a vizitat Europa şi America de Nord în 1921, iar în 1924 China şi Mongolia. În general, din pricina firii sale neliniştite şi a interesului permanent pentru experiment, nu s-a ales mare lucru din aptitudinile sale. Spre sfîrşitul vieţii a devenit tot mai izolat de lumea culturală, consacrîndu-şi timpul studiului poeţilor clasici, în special Yosa Buson (1716-1783). Versiunea românească a celor 20 de haikuuri urmează ediţia Modern Japanese Haiku: An Anthology (selecţie, traducere şi introducere de Makoto Ueda, Toronto – Buffalo: University of Toronto Press, 1976), care conţine, în limba engleză, o variantă literară şi una literală, precum şi originalul japonez al poemelor.

 

 

apa din lighean

aruncînd-o în lacul

niţel tulbure

 

gyouzui wo | sutete kosui no | sasanigori

 

 

toamna grîului

cu-nfăţişare de hoţ

cineva trece

 

mugi no aki | nusubito rashiki | mono tooru

 

 

înspăimîntat din somnul

de după prînz m-am trezit

cu totul singur

 

gakuzen to shite | hirune sametaru | hitori kana

 

 

întruna plînsul

ţîncului i-aprind lampa –

amurgul toamnei

 

naki yamanu | ko ni hi tomosu ya | aki no kure

 

 

de pe streaşină

căzu zăpada blocînd

strada mizeră

 

noki ochishi | yuki kyuukou wo | fusagikeri

 

 

în post la apă

rîvneşte-n miez de noapte –

o fulgerare

 

danjiki no | mizu kou yowa ya | inabikari

 

 

după răscoală

una cum alta nu e

noaptea cu lună

 

boudou no | ato ni mata naki | tsukiyo kana

 

 

fără de veste

un puiuţ ieşi din ou

roză a iernii

 

omowazumo | hiyoko umarenu | fuyusoubi

 

 

de unul singur

calul s-a-ntors dintr-odat’

licurici în zbor

 

uma hitori | kotsu to modorinu | tobu hotaru

 

 

cerul ţinînd în cleşti

un crab stă fără viaţă –

creste de nouri

 

kuu wo hasamu | kani shini oru ya | kumo no mine

 

 

în zorii palizi

un copac cu flori albe –

cîmpu-nrourat

 

honoake ni | hana shiroki ki ya | tsuyu no hara

 

 

ba vacă dormind

ba pietroi pare că e

iarba răsare

 

neushi to mo | ishi to mo miete | kusa moyuru

 

 

luptători de sumo

la bordul navei cum de

se-nfurtunează

 

sumou noseshi | binsen no nado | shike to nari

 

 

ditai copacu-n zare

vara-i aproape stînd peste

coperişuri şirag

 

tooku takaki ki | natsu chikaki tateri | tatamu yane ni

 

 

musca pîn’ s-o

lovesc pliciul de muşte

nu exista

 

hae utsu | made haetataki | nakarishi

 

 

yamabuki*-nflorit

femei la ferestre de căşi

sociale

 

yamabuki saku | koujo ga madomado | no nagaya

 

* Yamabuki, teişor (Kerria japonica).

 

 

zorii se albesc

pe un shōji*

molii sus

 

ake shiramu | shouji no ga | takashi

 

* Shōji, panou glisant din lemn şi hîrtie translucidă, care separa încăperile.

 

 

kakimeshi*

rece ca-ntotdeauna

a mea soţie

 

kakimeshi | hietari itsumo | no saikun

 

* Kakimeshi, orez gătit cu carne de stridii.

 

 

taică-meu

înţelesese însă nu spunea nimic

susuki*-n curte

 

chichi wa | wakatte ita damatte ita | niwa susuki

 

* Susuki, iarbă-de-pampas (Cortaderia selloana).

 

 

smulg iarba albul

rădăcinilor

adîncul greu de-ndurat

 

kusa wo nuku | ne no shirosa | fukasa ni taenu

 

 

Prezentare şi transpuneri de Adrian Em. Rus şi George State

Transliterarea originalului japonez de Adrian Em. Rus