Mihai Măniuţiu

1. Perspectiva critică, lucidă, asupra biografiei politice şi ideologice a autorilor e mai mult decât necesară, fără a impieta însă asupra judecăţii estetice.

2. Nu poţi gestiona asemenea subiecte decât dezvoltând continuu spiritul critic, liber de constrângeri ideologice, al tinerilor. Şcoala are aici un rol esenţial. Dar nu-mi fac iluzii.

3. Riscul introducerii unor forme mai mult sau mai puţin ascunse de cenzură nu e de neglijat. Ceea ce nu înseamnă că reexaminarea periodică a ideologiilor neliberale, nedemocratice, pernicioase trebuie blamată. Radicalismul e nociv, indiferent în ce parte se manifestă.

4. Parcursul lui Octavian Goga, cu vârfurile, meandrele şi rătăcirile lui (rătăciri pe care el însuşi le-a regretat şi pentru care a suferit), ar trebui să fie subiect special de studiu în şcoală. Analiză, nu obnubilare! Să nu-i mai obligăm pe copiii noştri să înveţe pe de rost poezii, pe care oricum le vor uita, ci să-i deprindem să gândească implicat, în raport cu provocările zilei de azi, tot ceea ce s-a întâmplat şi a fost ieri. Dacă asta e o dorinţă utopică, atunci cu atât mai rău pentru noi toţi.

Şi, în fine, nu e cazul ca Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga“ să fie rebotezată/redenumită.