Poem de  Lucia Dărămuş

 

Cît un copil de mic

 

E lumina ce-n gura mea adoarme

de apele energetic limfatice

luaţi, luaţi şi beţi şi spălaţi-vă ochii

de culcat nu m-am culcat cu niciun bărbat

puteţi gusta din trupul meu nears de

patimile iubirii. Ce cuvînt! Cît Dumnezeu de mare

Ce Dumnezeu, cît un copil de mic

Ce mic înoată în apele energetic-limfatice

veniţi, luaţi, mîncaţi! Trupul meu este de

pîine caldă. Nu-l pot atinge decît pruncii

apoi adorm visînd la... visul de

Ent-Fernung

Am avut un tată spune primul peşte-copil

înota în Ent-Fernung

Ent-Fernung, Ent-Fernung, Ent-Fernung

Am avut un tată spune al doilea peşte-copil

înota în esti gar einai

esti gar einai; esti gar einai; esti gar einai

am avut un tată spune al treilea peşte-copil

înota în „ceva“, „ce-va“, „c-e-v-a“

nu-l vedea nimeni afară de fiinţa peşte-copil

tatăl meu, le-am replicat celor trei peşti-copil

tatăl meu împrăştie unde de lumină în lume

pe oriunde mă duc îmi adulmecă paşii

îmi numără lacrimile din jurnal

Ce anume este Ent-Fernung, Ent-Fernung, Ent-Fernung

ce logos să-nsemne esti gar einai; esti gar einai; esti gar einai

dar „ceva“, „ce-va“, „c-e-v-a“?

al meu tată –

e lumina ce-n gura mea adoarme

de apele energetic-limfatice

luaţi, luaţi şi beţi şi spălaţi-vă ochii

de culcat nu m-am culcat cu niciun bărbat

puteţi gusta din trupul meu nears de

patimile iubirii. Ce cuvînt! Cît Dumnezeu de mare

Ce Dumnezeu cît un copil de mic

Tatăl meu e vînător

vînează energiile mele neuronale

prin pereţi descentraţi de vecini

tatăl meu vrea să arate că

„et pondus, et colorem, et alias omnes

eiusmodi qualitates

que in materia corpora sentiuntur,

ex ea tolli posse, ipsa integra remanente:

unde sequitur, a nulla ex illis eius

naturam dependere“

sirenele nu ajung în copacul cu azalee!

 

Lucia Dărămuş

Cît un copil mic

» anul XX, 2009, nr. 8 (231)