Zilele Clujului

Lukács József

 

În ultimii patru ani, putem observa un interes tot mai mare al clujenilor, al intelectualităţii, dar şi al instituţiilor administrative locale, pentru identitatea cultural-istorică a oraşului. Astfel, au apărut, pe lîngă studii publicate în volume colective şi reviste de specialitate, atît în limba română, cît şi în maghiară, cîteva cărţi şi albume, dintre care amintim: Cluj-Napoca, oraş al monumentelor, de Nicu Dragoş, Ghidul ilustrat al Clujului, de Gabriela Popa şi Liviu Stoica, admirabilul volum al lui Asztalos Lajos, Kolozsvár: Helynév- és településtörténeti adattár [Dicţionarul toponimic al Clujului], Povestea oraşului-comoară şi Clujul gotic de Lukács József, Clujul din cuvinte, o antologie în care 111 scriitori îşi destăinuie legătura afectivă cu oraşul, Cluj – Kolozsvár – Klausenburg, album realizat de Editura Tribuna, Cluj – oraşul comoară al Transilvaniei, operă a specialiştilor Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, recentul volum de interviuri Clujul în ritm de vals imperial, al lui Radu Constantinescu.

În ultimele luni, o serie de proiecte, care vizează prezentarea trecutului şi prezentului oraşului, sînt iniţiate chiar de administraţia municipiului. Astfel, s-a pus problema scrierii unei noi istorii a Clujului – întrucît pînă în ziua de azi există doar două istorii serioase ale oraşului, prima, scrisă în limba maghiară, între anii 1870 şi 1888, de către istoricul Jakab Elek, iar a doua, apărută în anul 1974, redactată sub coordonarea academicianului Ştefan Pascu. A fost ridicată, din nou, problema emblemei, a stemei oraşului, în sensul de a relua tradiţia folosirii simbolului heraldic pe care administraţia Clujului îl folosea în anul 1377. Iar mai nou, au fost iniţiate, de către primărie, consultări în problema alegerii datei în care să fie sărbătorită ziua oraşului şi în chestiunea brandului municipiului.

Credem că ziua unei aşezări trebuie să fie o dată semnificativă pentru întreaga comunitate: o dată în care s-a petrecut un eveniment ce i-a influenţat istoria sau ziua în care este sărbătorit sfîntul protector al localităţii. În cazul Clujului, situaţia este clară: în data de 19 august 1316, regele Carol Robert a ridicat satul Cluj la rangul de oraş; iar în data de 2 iulie 1405, împăratul Sigismund de Luxemburg a acordat oraşului Cluj titlul de oraş liber regesc, marcînd astfel stadiul superior în care a ajuns urbea în Evul Mediu. În consecinţă, marcarea, prin sărbătoare, a faptului că această localitate a devenit Transilvania civitas primaria, adică primul oraş al Transilvaniei, ar fi recomandabil să fie făcută într-una din datele amintite mai sus.

În acest punct intervin însă regulile economiei de piaţă, care obligă administraţia oraşului să ţină cont de principalul factor de dezvoltare al oraşului, de principala componentă a comunităţii locale, de ponderea acesteia în economia urbei. Este vorba despre studenţimea clujeană. Trebuie să recunoaştem că prezenţa în Cluj a şcolilor şi a universităţilor de prim rang, prezenţa în Cluj a unui număr de aproximativ 100.000-120.000 de studenţi a ajuns să determine viaţa oraşului. Fără studenţi nu se mai organizează nimic semnificativ în oraş, pe prezenţa lor se bazează marile programe, de rang naţional sau internaţional, care se desfăşoară în Cluj. Pe de altă parte, ei sînt principalii consumatori şi beneficiari ai oraşului. Or, studenţii lipsesc din oraş în lunile de vară, în lunile de vacanţă. În consecinţă, datele care ar trebui să fie în mod tradiţional zilele Clujului îşi pierd vitalitatea din cauza absenţei studenţilor. Cei mai mulţi participanţi la dezbaterea organizată de primărie au fost de acord ca sărbătoarea Clujului să fie declarată într-o zi (sau în mai multe zile) din luna octombrie, cînd oraşul se umple din nou de studenţii universităţilor clujene.

 

Lukács József

Zilele Clujului

» anul XX, 2009, nr. 8 (231)