• În numărul pe decembrie al revistei Minimum, Mircea Petru Suciu îşi povesteşte vizita, de acum cîteva decenii, de dinaintea inundării ei deliberate, pe insula Ada-Kaleh... „A fost odată ca niciodată!... Un ostrov de poveste, cu oameni buni, ospitalieri, cu femei neasemuit de frumoase. O insulă lăudată pentru florile, fructele, clima şi istoria ei proprie“, scrie vizitatorul, care rezumă şi două dintre legendele locului. La rubrica „Dicţionar neconvenţional“ a lui Al. Mirodan, de data aceasta nu un scriitor, ci un mare actor: Beligan, care a împlinit frumoasa vîrstă de 90 de ani.

 

• În Scrisul românesc din octombrie, un interesant eseu al dnei Monica Spiridon despre Eliade şi Brîncuşi; apoi, poeme de Anamaria Pop, India descrisă de Carmen Firan.

 

• Volumul 15 al Caietelor Echinox are ca temă memoriile de puşcărie. Articole de Corin Braga, Ruxandra Cesereanu, Ioan Ciupea, Ioana Both, Sanda Cordoş, Doru Pop, Luiza Vasiliu, Ioan Muşlea şi mulţi alţii, apărute în franceză sau engleză, examinează trecutul imediat al României socialismului real prin intermediul memoriilor de puşcărie politică.

 

• În Steaua, numărul 10/2008, Ioan Pop Curşeu marchează centenarul naşterii lui Geo Bogza comentînd una dintre capodoperele acestuia, Ţara de piatră... Ruxandra Cesereanu îşi publică „Jurnalul“ de vară „cu Elada“, Aurel Rău traduce „Poeme în proză“ de Paul Claudel. Cronici de carte de Petru Poantă, Doru Pop, Ovidiu Pecican, Victor Cubleşan.

 

• Luminiţa Marcu recomandă, în Noua literatură, producţiile literare „camuflate“ bloguri, Simona Popescu îşi povesteşte vacanţa de vară, Vasile Ernu scrie un „jurnal al vremurilor de inflaţie“, intitulat „Moscova-Bucureşti“, iar Costi Rogozanu promite să-şi încheie „autoficţiunile“.

 

• O mare anchetă despre trecut, intitulată „Exilul interior“, realizează revista Discobolul, condusă de Aurel Pantea. Chestionaţi, în mod particularizat, de către revistă să dezvăluie ce anume a însemnat pentru ei să fie scriitori în România, Basarabia şi Bucovina de Nord, cei 34 de scriitori şi publicişti răspund, fiecare pre limba lui, localizînd trecutul între „infern“ şi normalitatea cea mai banală. Răspunsurile, cum spuneam, foarte variate, încearcă să ofere chei de înţelegere a trecutului, trecut pe care niciun scriitor nu şi l-a ales, de bunăvoie şi nesilit de nimeni, ci în care a fost „vărsat“ prin simplul act al naşterii. Mă tem că discuţia este deformată încă în multe cazuri de o perspectivă moralizatoare destul de ineficientă, ca şi cum indivizii ar fi putut să-şi aleagă o altă lume în care să trăiască... În acelaşi număr al revistei din Alba, poeme de Aurel Pantea, Marcel Stâncel, Leo Butnaru, proză, cronici de carte etc. Discobolul este o revistă frumoasă, consistentă ca o masă ardelenească de duminică.

 

• În numărul 3-4 din 2008 al revistei Memoria, găsim numeroase mărturii despre faţa cea mai neechivoc întunecată a vechiului regim: închisorile comuniste. Un studiu interesant publică Dorin Dobrincu, despre „Stalin şi pregătirea alegerilor din România anului 1946“. Numărul este ilustrat cu desene de Olga Greceanu.

 

• În Timpul, numărul 1 din 2009, Gabriela Gavril comentează „Jurnalul întoarcerii“ al lui Slawomir Mrozek, Traian Danciu îl intervievează pe Norman Manea, iar Dorin Cozan este publicat cu o pagină de poezie, în care primul poem, o „pastişă“ intitulată „Din cer a venit un cîntec de liră“, anunţă un foarte interesant poet.

 

• Numărul 4 al României literare îl aniversează elegant pe Nicolae Breban. Incredibil, marele prozator a împlinit 75 de ani, iar Alex. Ştefănescu şi Victor Marian Buciu marchează sărbătoarea.

 

• „Poeţi şi poeme“ este genericul sub care revista Familia (numărul 11-12 pe 2008) publică o excelentă antologie de poezie românească extrem-contemporană. Îi putem citi pe Ion Mureşan, Octavian Soviany, Simona-Grazia Dima, Simona Popescu, Vasile Dan, Alexandru Muşina, Romulus Bucur, Gheorghe Mocuţa, Ioan Milea, Rareş Moldovan, Liviu Apetroaie, Kinde Anamaria, Ioan Moldovan, Traian Ştef, Lucian Scurtu, Ion Davideanu, Gheorghe Vidican, Mihai Vieru, Alexandru Sfârlea.

 

• În numărul 1-2 al revistei Ramuri, de semnalat un grupaj de texte despre Istoria... lui Nicolae Manolescu. Comentează tînărul critic Cosmin Ciotloş, apoi Paul Aretzu, Gabriel Dimisianu, Bucur Demetrian, Horia Gârbea, Constantin M. Popa, Ioan Lascu, Gheorghe Grigurcu, Florea Miu, Luminiţa Corneanu, Gabriel Coşoveanu. Paginile din Ramuri merită semnalate pentru tendinţa lor spre echilibru (sau pentru absenţa tonului pătimaş). Spun asta pentru că, oho, ceea ce ne este dat să citim în alte reviste ţine adesea de structura narcisiacă şi ranchiunoasă a literatului/intelectualului român, care nu a ajuns încă la ştiinţa de a face obiecţii fără să şi insulte...

 

***

Revista revistelor

» anul XX, 2009, nr. 2 (225)