Mediul politic şi cultural  al Bratislavei

  

Eva Frimmová

 

Transformări lente ale societăţii şi ale modului de viaţă s-au asociat, pe teritoriul Ungariei de Nord (în bună parte, cel al Slovaciei moderne), primei pătrunderi a umanismului şi Renaşterii în Ungaria regelui Matia Corvin. În acest context, în care raporturile economice şi sociale tradiţionale trebuiau să răspundă unei noi serii de provocări, care duceau, la rândul lor, la creşterea nevoii de personal bine pregătit profesional, Bratislava a devenit al doilea oraş al Regatului Ungar, după Buda. Cunoaşterea acestor evoluţii şi relaţionări complexe, atât la nivel strict local, cât şi în plan regional extins, este uşurată de abundentul material arhivistic disponibil din acea perioadă.

În prima parte a domniei sale, în cadrul măsurilor de întărire a puterii monarhiei şi de redresare a regatului, care venea după o lungă perioadă de criză profundă, Matia Corvin a luat o serie de decizii fundamentale care au întărit poziţia oraşului Bratis­lava, căruia, prin Bula de aur din 27 mai 1464, emisă după încoronare, i-a confirmat toate vechile privilegii. Această consolidare a poziţiei Bratislavei pe plan economic a fost dublată de demersul regelui pe plan ecleziastic, concentrat pe fondarea unei universităţi şi pe continuarea reformei ordinului dominican.

Avantajul Bratislavei în aceste privinţe era dat de o tradiţie locală destul de solidă şi de dezvoltarea capitlului său, în a cărui componenţă intrau o serie de personalităţi de talie, unele provenite din Boemia, Austria de Jos şi Italia. Acestea ocupau o serie de funcţii ecleziastice, dar îndeplineau numeroase alte funcţiuni, ca notari, consilieri sau diplomaţi în serviciul curţii regale sau al curţii papale. Pe acest fundal, s-a putut forma Universitatea Istropolitana (1465/1467-1490), care a crescut semnificativ prestigiul oraşului. Meritul principal pentru aceasta revine viitorului cancelar şi arhiepiscop-primat al Ungariei, Ioan Vitéz, care a construit Universitatea din Bratislava ca un fel de filială a universităţii vieneze, ceea ce trebuia să asigure dezvoltarea structurii istropolitane şi să-i confere de la început prestigiu. Cum Leonhard Huntpichler, decanul Facultăţii de Teologie a Universităţii din Viena, era responsabil de reforma ordinului dominican în Ungaria, legătura dintre revigorarea vieţii creştine şi promovarea celei culturale era deosebit de puternică, beneficiind de susţinere politică şi ecleziastică. Cu toate acestea, planul regelui Matia Corvin de a-i aşeza pe dominicani în Bratislava nu a funcţionat niciodată cu adevărat.

Cunoaştem numele a 18 profesori care au fost aduşi la universitate, a cărei bibliotecă păstrată era formată din 96 de volume (77 de lucrări). Pentru raporturile ulterioare, pentru a nu mai vorbi de aspectele moderne ale lumii universitare, datele nu sunt impresionante. În epocă însă, dădeau prestanţă centrului de la Bratislava. Aici funcţiona şi un scriptorium remarcabil, în care au fost produse câteva manuscrise de o factură deosebită. Mai târziu, a activat aici şi tipograful Andreas, care a condus prima imprimerie din epoca incunabulelor pe teritoriul Slovaciei de astăzi. În acest context, un alt factor care a influenţat evoluţia culturală a oraşului a fost căsătoria lui Matia cu Beatrice Aragon, care a adus cu ea, inclusiv la Bratislava, cultura şi modul de viaţă al Peninsulei Italice.

Bratislava a avut şi o dimensiune diplomatică deosebit de puternică, după cum o relevă, pe de o parte, corespondenţa lui Matia cu senatul oraşului, iar pe de altă parte numeroasele negocieri asociate Bratislavei (cea mai importantă fiind pacea din 7 noiembrie 1491, semnată aici, între Vladislav II Jagiello, Frederic III şi Maximilian I de Habsburg, care a pus capăt războiului civil izbucnit la moartea lui Matia). Această dimensiune politico-diplomatică a devenit tot mai pronunţată după 1490, soarta oraşului fiind tot mai strâns legată de disputele şi acordurile între casele de Jagiello şi Habsburg asupra coroanei ungare şi totodată asupra celei boeme. Un rol fundamental în aşezarea oraşului în aceste coordonate, care i-au înlesnit dezvoltarea şi pe parcursul secolului xvi, l-au avut încercările şi reuşitele politice şi culturale ale regelui Matia.

 

Eva Frimmová

Mediul politic şi cultural al Bratislavei

» anul XX, 2009, nr. 2 (225)