Cafe Apostrof S-a înfiinţat, prin colaborarea româno-italiană, la care Universitatea „Babeş-Bolyai“ a avut o contribuţie serioasă, Premiul „Marian Papahagi“. Acesta va fi decernat anual unui autor român cu merite importante în propagarea culturii italiene în ţara noastră. În acest an, premiul a fost acordat, la egalitate, dnei Smaranda Elian Bratu şi dlui Ştefan Delureanu, amîndoi din Bucureşti. Ceremonia de inaugurare şi decernare a acestui premiu a avut loc în Aula Magna a Universităţii, în 15 octombrie 2008. Au participat şi au vorbit despre valoarea lui Marian Papahagi: Andrei Marga, rectorul Universităţii, dna Doriana Unfer, directoarea Centrului Cultural Italian din Cluj, Adrian Papahagi, fiul marelui triumvir echinoxist dispărut. Dna Smaranda Bratu Elian a remarcat că este pentru prima dată cînd o ţară dă un premiu în România pentru munca de difuzare a valorilor ei la noi. Da. Cu precizarea că la temelia acestui premiu stă, ca-n Meşterul Manole, viaţa unui om: viaţa lui Marian Papahagi, care a murit pentru că a muncit prea mult spre a ţine în viaţă instituţiile în care credea. În Aula noastră, plină de oameni care l-au cunoscut pe Marian Papahagi, nepotul sau, Matei, de 9 ani – care nu l-a cunoscut. • Rimembranza se numeşte noua compoziţie a lui Cornel Ţăranu, cîntată în primă audiţie în 15 octombrie, în cadrul Toamnei Muzicale Clujene. Lucrare amplă pentru orchestră, bazată pe ritmuri date mai ales de instrumentele cu coarde, lucrarea este dedicată memoriei lui Enescu, geniu muzical de care Cornel Ţăranu s-a ocupat, cum se ştie, aproape obsesiv. Concertul serii a fost dirijat de Horia Andreescu, pe care este o bucurie să îl urmăreşti pe viu. Ansamblul franco-român „Le baroque Nomade“ condus de Jean Cristophe Frisch a concertat la Cluj, la Teatrul Naţional, în 14 octombrie. Spectacolul de muzică şi dans intitulat „Codex Caioni“ a oferit publicului – care a umplut sala mare a Teatrului – o splendidă întîlnire cu muzica barocă transilvăneană, recuperată din manuscrisul „Codex Caioni“ şi completată, unde era nevoie, cu... muzică populară. Ideea lui Jean-Cristophe Frische este că folclorul autentic din Ardeal a conservat în mod viu amintirea muzicii culte din Transilvania secolului al VII-lea. Aşa că muzica populară maghiară şi românească a servit pentru umplerea lacunelor din manuscris.  Filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor a găzduit, vreme de două zile, o dezbatere naţională despre starea prozei. Clujeni, bucureşteni şi braşoveni, critici şi prozatori, prozatori şi poeţi care cochetează cu proza s-au întrecut în a dovedi că nu stăm chiar aşa de rău la capitolul asta. Mare maestru al lojii de proză, Irina Petraş, maestru al ceremoniilor de dimineaţă, Ion Bogdan Lefter, mare fotograf al... peisajului urban, Nicolae Bârna. Lume, glume, teorii, cărţi şi, peste toate, întîlnirea de toamnă a Filialei.  A fost un început de toamnă aglomerat şi glorios. Simpozionul Cercului Literar i-a adus la Cluj pe de la Zorina Regman, dna Axmann, Nicolae Balotă, la Andrei Terian... Dezbaterile, de nivel înalt, i-au mobilizat şi pe cîţiva clujeni, de la Petru Poantă la Laura Pavel. Invocat şi evocat nostalgic, disecat analitic, spiritul marilor cerchişti – Eta Boeriu, Radu Stanca, Negoiţescu, Doinaş, Regman, I. D. Sîrbu, Arthur Dan  şi ceilalţi – s-a întors o clipă în matria universitară transilvană în care s-a plămădit... Începe. Începe Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa la Teatrul Maghiar clujean. Tompa Gábor, Purcărete, Andrei Şerban, Shakespeare, Cehov, Ionescu. Şi actorul meu favorit, Bogdán Zsolt.   Simpozion Maimonide la U.B.B. Ocazie cu care ne-a vizitat colaboratorul nostru din Montpellier, Carol Iancu, deţinătorul unor documente şi al unor taine biografice ale lui Voronca.  Şi-au trecut pe la noi, în toamna asta, Ion Mureşan, cu pălărie nouă, Nicolae Bârna, cu aparat de fotografiat nou, Dana Ţăranu, cu treburi, Cornel Ţăranu, cu ironii, Minerva Chira, cu mere de casă, Adrian Popescu, cu Steaua, Ruxandra Cesereanu, cu planuri, Virgil Mihaiu, cu un u sonor, Radu Constantinescu, cu un zîmbet, apoi admiratori de-ai lui Ioco, doctoranzi, studenţi, maniaci, cititori, poştaşul, furnizorii... 

Praetextatus

Café Apostrof

» anul XIX, 2008, nr. 11 (222)