Poeme de Iolanda Bob  

psalm

 

mă gândesc la Tine precum

n-ai exista

 

zile întregi fără cuvinte interioare

nopţi întunecate cum se cuvine

certitudini în lanţ

înghiţite lent de pe marginea unei farfurii

 

îmi scrii ca şi când n-aş exista

cu ochii închişi pe ecranul gol

electron cuminte într-o revelaţie

frugală

 

dorm

  

vorb

 

cu multă iscusinţă

ea desena pe chipul tău

călăreţi înarmaţi arcuri lănci biruinţă

împodobea un templu cu surâsul tău

cânta

centauri dansau

ploua dinspre mare

 

cineva te iubea

  

franjuri

 

lumea elegantă a aliajelor

reproduce memorii colective

morţi şi vii laolaltă semne psihice de neuitat

mii de treceri

embrioane staţionare –

batistuţe orgasmice pe un peron pustiu

  

sibilic sex

 

înaintea vorbirii

realitatea

înaintea unui nud abstract

amemoria

unui zmeu în derivă

  

senzualism

 

2-3 boli ale eului

cearcăne aurii sub copacul conştiinţei

subvoci într-o lumină dificilă

 

Tristei Celebrităţi Pur Subiective

i se dedică

ierburi de leac

dulapuri pline de amanţi

maturându-se

anxietăţi arbitrare din

desenele morţilor

 

nihil sine voluptas