Cioran mediteranean

 

Un colocviu dedicat gândirii lui Cioran a avut loc la Napoli în 15 şi 16 noiembrie a.c. sub genericul Dumnezeu şi Nimicul. Religiozitatea atee a lui Emil Cioran. Secţiunea Sf. Toma d’Aquino a Facultăţii Teologice Pontificale a Italiei Meridionale din Napoli, împreună cu Accademia di Romania de la Roma, cu Institutul Francez din Napoli şi cu Institutul Cervantes din Napoli au organizat şi prezidat cele două zile de discuţii, la care au vorbit, în deschiderea oficială, Ignazio Schinella, decanul facultăţii gazdă, Liviu-Petru Zăpârţan din partea Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Jean-Paul Seytre, consulul general al Franţei, director al Instititului Francez napolitan.

Viaţa academică napolitană nu se află, de altfel, la prima manifestare a interesului faţă de opera exilatului român de la Paris. Prin interesul constant al exegetului şi universitarului Giovanni Rotiroti, un românist de prima mână al Italiei actuale, Cioran a beneficiat chiar în acest an de alte discuţii critice aplicate. 

Intervenţiile – multe şi de mare interes – au inclus abordări precum: Cioran şi nevoia de Dumnezeu (Nicolas Cavaillés, Lyon), Urât ontologic: Cioran şi „plictiseala întru Dumnezeu“ (Giovanni Rotiroti, Napoli), «Apocalipsa necesită umor»: categoriile religiosului la Cioran (Mattia Luigi Pozzi, Milano), Cioran şi Qohelet: revelaţiile deşertului (Paolo Vanini, Trento), Antiteodiceea lui Emil Cioran: răul întru Dumnezeu (Francesca Marino, Roma), Emil Cioran: «un nihilist cu tendinţe religioase» (Pasquale Giustiniani, Napoli), Între invocaţie şi blestem: cum se roagă Cioran (Antonio Di Gennaro, Napoli), Nici cu Dumnezeu, nici fără Dumnezeu. Cioran, un mistic care nu crede în nimic (Massimo Carloni, Ancona), Mistică şi cunoaştere la Maria Zambrano şi Emil Cioran (Pablo Javier Pérez López, Valladolid), Pe urmele Absolutului: Emil Cioran şi Mircea Eliade în confruntare (Horia Corneliu Cicortaş), Cioran, un demers în optica istoriei literare (Silvio Mastrocola, Napoli) ş.a.

 

Discuţiile dense, de mare acurateţe şi subtilitate, adunând în jurul problematicii cioraniene studioşi din ţările Apusului mediteranean, au prilejuit, cum se poate constata, o străbatere în lung şi în lat a problematicii legate de creaţia gânditorului omagiat, marcând un eveniment cultural de zile mari şi făcând din Napoli, încă o dată, un pol al reflecţiei vii, valoroase, referitoare la contribuţiile româneşti cele mai de seamă din secolul al xx-lea. (O.P.)

O.P.

Cioran mediteranean

» anul XXVIII, 2017, nr. 12 (331)