Festivalul clujean al scriitorilor

 

Marta Petreu

 

 

Toamna, coeficientul de inteligenţă şi artisticitate al Clujului creşte vizibil – aproape atingînd, precum traficul de pe străzile lui habsburgice, pragul critic. Căci se întîmplă nu numai întoarcerea studenţilor, ci şi trei festivaluri culturale simultane: zilele Teatrului Naţional, care adună floarea cea vestită a actorilor, regizorilor, teatrologilor etc. din ţară; Festivalul de Carte al Transilvaniei (fict, mi s-a spus, dar nu mă omor după prescurtări) desfăşurat, plouă, ninge, în centrul oraşului; şi mai ales Festivalul Scriitorilor (FestLit) organizat de usr şi de Filiala clujeană. Ba, tot la căderea toamnei, Festivalul Enescu îşi pune un picior de pod la noi... aşa că, dacă numărăm, ar fi patru evenimente, fiecare cu importanţa lui.

Festivalul scriitorilor, de-acum de o vîrstă respectabilă – căci la a patra ediţie – a debutat duminică, în 8 octombrie. Tema: Critica literară şi viitorul literaturii. Deschiderea întîlnirilor s-a făcut într-o răcoare suspectă, ca să nu spun altfel,  în sala cea mare a Casei de Cultură a Studenţilor. Noroc că oficialii care au salutat conferinţa, şi anume: Emil Boc, primarul oraşului; Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai; Vasile George Dâncu, din partea fict-ului; Daniel Cristea-Enache, purtătorul de cuvînt al preşedintelui usr; apoi dna Irina Petraş, preşedinta Filialei Cluj a usr, au încălzit atmosfera. Nicolae Manolescu a lipsit – iar eu trebuie să recunosc că, în absenţa vocii critice numărul unu din România, am simţit un gol.

Au citit autori – poeţi şi prozatori – din ţară şi din municipiu, o bună parte din floarea cea vestită şi glorioasă a literelor române de azi. Irina Petraş a avut ideea de a pune şi prozatorii la munci: pe motivul declarat că prea sînt favorizaţi poeţii. Pe noi ne interesează şi unii, şi alţii, aşa că i-am ascultat cu urechile ciulite pe toţi.

La dezbaterile despre critică şi viitorul literaturii, participanţii au prezentat comunicări prezentologice şi viitorologice asupra literaturii, dar nu au formulat nici o concluzie, pe motivul că viitorul se construieşte pe viu, nu se prevesteşte. Foarte plăcută a fost întîlnirea nominalizaţilor şi a laureaţilor, petrecută de data asta în lumina aurie şi caldă a restaurantului Hotelului Napoca. Au citit nominalizaţii la premiul festivalului şi au fost aplaudaţi, ca vedete ce sînt.

Dintre mulţii nominalizaţi la premiu, au rămas ca finalişti: Diana Adamek, Niculae Gheran, Angelo Mitchievici & Ioan Stanomir, Eugen Suciu. Iar Juriul FestLit 2017 (Irina Petraş, preşedinte, Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ion Pop, Vasile Spiridon, Mihai Zamfir, membri) a hotărît: Marele Premiu FestLit 2017 a fost decernat lui Niculae Gheran, deci de această dată unui truditor, nu un inspirat, pentru tot ce-a făcut el pentru Rebreanu. Felicitările noastre apostrofice.

Amintim că laureaţii Marelui Premiu la ediţiile precedente au fost: Gabriel Chifu (2014), Corin Braga (2015), Ana Blandiana (2016). Laureatul Premiului special al primei ediţii: Ştefan Borbély.

Descinderea scriitorilor la biblioteci şi licee a fost un alt moment reuşit.

La mai multe – spre: Creşterea limbei româneşti / Şi-a patriei cinstire. (Cîrcotaşilor care nu suportă conţinutul celui de-al doilea vers eu una le mărturisesc în mod pedant că nu mă îndepărtez în privinţa asta de Caragiale, care-l învăţa pe Mihail Dragomirescu, sobru: „Mai învaţă[-i pe şcolarii tăi] apoi că patria nu este o parvenită capriţioasă cochetă, care are nevoie de curtezani fluturatici, cu zîmbete de cadril şi dedicaţiuni de madrigaluri elegante; ci o nobilă mamă severă, căreia-i trebuiesc copii juraţi spre demne isprăvi, cu calde bătăi de inimă pe tăcute, fără declamaţiuni galante“. Copii mai juraţi patriei decît scriitorii, care îi sporesc zestrea de creaţii, nu există.)

La Centenar, deci. Salut.

Marta Petreu

Festivalul clujean al scriitorilor

» anul XXVIII, 2017, nr. 10 (329)