• „Ileana Mălăncioiu contrazice, prin ţinuta intelectuală, prin felul de a fi şi prin biografia ei literară, binecunoscuta, blestemata teorie a supremaţiei absolute a aranjamentelor la români. / Nu cunosc, în lumea noastră a literelor, o altă fiinţă care să-şi întemeieze viaţa şi destinul literar numai pe adevăr şi pe refuzul compromisului, pe veghe, curaj civic şi curaj estetic (un curaj care ţine de autenticitatea trăirii şi nu de nevoia de glorie)./ În timp ce barzii ţării galopau optimist pe cîmpiile pline de roade ale patriei socialiste şi literatura oficială glorifica viaţa (care era a Cîrmaciului), Ileana Mălăncioiu aduna, în poezia ei, suferinţa lumii şi ne propunea o temă prezentă în marea literatură a Europei – tema morţii. […] Ileana Mălăncioiu aparţine castei marilor poeţi iviţi în vremurile tulburi, de neputinţă şi violenţă, ale ultimei jumătăţi a secolului XX.“

Am citat din scurtul portret, foarte emoţionant, pe care Eugen Negrici i-l face marii poete în numărul pe iulie al revistei Vatra – număr ce conţine un grupaj masiv de texte, prefaţat de Iulian Boldea, despre Mălăncioiu. Tot Iulian Boldea o intervievează pe autoarea „Urcării muntelui“, iar ea îi răspunde cu directeţea şi asprimea ei obişnuite. La celebrarea marii poete participă numeroşi critici literari din toate generaţiile, de la directorul în eternitate al „Echinox“-ului, dl Ion Pop, la Ioan Gheorghişor. (A.)

***

Revista revistelor

» anul XXVIII, 2017, nr. 9 (328)