Blaga către George Oprescu


Nicolae Mareş


          La începutul anilor 1930, Lucian Blaga îl avea coleg de breaslă diplomatică la Geneva pe profesorul George Oprescu (1881-1969). Acesta a acţionat în diplomaţia multilaterală încă din 1923, deţinând funcţia de secretar al Comisiei de cooperare intelectuală al Ligii Naţiunilor. L-a avut ca preşedinte pe marele filosof H. Bergson. Mai târziu, o avea colegă în Comisie pe Elena Văcărescu, Nicolae Titulescu fiind foarte mulţumit de activitatea celor doi în cadrul înaltului for internaţional.
          Se ştie că în 1948 profesorul George Oprescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române, implicându-se în organizarea Galeriei Naţionale de Artă, amenajată încă de atunci în incinta Palatului Regal. În lumea artistică, cât şi în rândul publicului larg, mai târziu, eminentul critic de artă a fost cunoscut şi datorită bogatei colecţii de picturi, sculpturi, desene şi gravuri – peste 10.000 (româneşti şi străine, inclusiv din creaţia unor artişti de talia lui Albrecht Dürer, Rembrandt, Delacroix, Courbet, Picasso, Bonington etc. – patrimoniu pe care l-a dăruit şi a intrat în patrimoniul statului român). Spre amurgul vieţii sale, păstorind şi funcţia de director al Editurii Meridiane, am avut prilejul să îl cunosc pe profesor, aceasta în octombrie 1967. Eram tânăr diplomat la Direcţia Culturală din Ministerul Afacerilor de Externe, pe Republicii 33. Amintindu-i că am fost în anii precedenţi un atent cititor al manualului său de istoria artei, a fost încântat. I-am reţinut atunci, preocuparea atentă, a sa şi a scriitorului Dan Grigorescu, apropiat colaborator, viitor academician şi el, legată de o mai bună cunoaştere a artei româneşti, prin tipărituri, în străinătate.
          George Oprescu se remarcase deja ca autor al unor lucrări de referinţă, printre care: Arta ţărănească la români, Sculptura statuară românească, Pictura românească în secolul al XIX-lea, Grafica românească în secolul al XIX-lea, Bisericile-cetăţi ale saşilor din Ardeal etc.
          La secţia de manuscrise a Academiei Române se află trei scrisori (S 5(1), DCLXXXV, S 5(2), DCLXXXV, S 5(3)) pe care Lucian Blaga i le-a adresat de la Berna (1932) şi Cluj (1954). Reţin din lectura lor o anumită afecţiune şi încredere personală stabilită între cele două mari personalităţi academice, care încercau pe căi amiabile, neoficiale să îşi solicite sprijinul în chestiuni considerate a le fi la îndemână pentru a le soluţiona.
          Impresionantă pentru relaţia Blaga-Oprescu mi se pare cea de-a doua scrisoare, prin care Filosoful, aflat doar în postura de bibliotecar la Academia din Cluj, îi cere directorului Institutului de artă al Academiei, să îl sprijine, eventual, pe fostul său asistent, I. D. Sârbu, abia eliberat din detenţie. Conta Blaga, probabil, pe solicitudinea acestuia, crezând că directorul institutului ar avea posturi disponibile în capitală.
          Nu ştim care a fost răspunsul primit de I. D. Sârbu şi nici cel dat de George Oprescu lui Blaga. Ştiu însă, altceva de la scriitorul şi dramaturgul Sârbu, întâlnit în toamna anului 1976 sau 1977, când a venit la Varşovia, împreună cu directorul Teatrului Naţional din Craiova, să semneze un acord de colaborare şi să participe la un spectacol cu Arca bunei speranţe, montată pe scena Teatrului Powszechny din Lodz. La Ambasada României din Varşovia, unde funcţionam ca ataşat cultural, Sârbu a evocat cu mare căldură şi respect relaţia cordială pe care a avut-o cu Blaga „profesorul său de filosofie“, precum şi unele momente petrecute împreună cu acesta în timpul studiilor de la Sibiu.
          Rezultă din scrisoare că Blaga se întâlnea în anii 50 cu George Oprescu, în timpul vizitelor pe care le făcea la Bucureşti pentru soluţionarea unor probleme legate de tipărirea traducerii Faust de Goethe şi alte proiecte editoriale. Dacă din prima scrisoare expediată de la Berna pe adresa lui Oprescu, Blaga îşi manifestă disponibilitatea de a-l ajuta pe secretarul Ligii Naţiunilor, în ultima scrisoare „germanistul“ îi sare în ajutor, atât lui cât şi unui apropiat sas, personaj capabil pe care îl recomandă călduros să îi facă istoricului de artă fişe după revista „Siebenburger Bote“ sau din alte periodice.


1.

Berna, 22 Ian. 1932

Iubite Domnule Oprescu,

cunosc personal pe secretarul general al Expoziţiei ce va avea loc la Berna în 1934. E dr Robert Schmitz. Astăzi mi-a comunicat prin telefon că lucrările pregătitoare sunt la începutul începutului. Nu se ştie încă nimic precis, deşi au diverse planuri. Săptămâna viitoare se va ţine o şedinţă a comisiei pregătitoare, când se vor lua (poate) hotărâri mai precise. Dr. Schmitz mi-a promis să mă informeze asupra tuturor lucrurilor de interes pentru noi. Şi eu îmi voi face plăcuta datorie de a-ţi comunica toate informaţiunile. Mă bucur că D-ta ai fost numit comisar şi nu altul. Sunt sigur de acum că vom participa în chip strălucit la Expoziţie, a cărei soartă îmi zace şi mie la inimă.

Cu gândurile cele mai bune,
   Lucian Blaga

Călduroase mulţumiri pentru G. Petraşcu*

* Se referea la o lucrare despre marele pictor


2.

Scumpe coleg,

cel ce se prezintă la D-ta cu aceste rânduri* este profesorul Ion Desideriu Sârbu, despre care Ţi-am vorbit, când ne-am întâlnit la Bucureşti. Este un element în care pun mari nădejdi. Păcat numai că până acum nu i s-a dat posibilităţi să lucreze în domenii cari îl interesează. El nu a renunţat încă să le găsească. Îndrumându-l spre D-ta, ştiu că este pe drum bun.

Al D-tale cu cele mai frumoase dorinţi de bine
   Lucian Blaga
   Cluj, 3 Mai 1954

* Mesaj scris o ¼ coală de hârtie


3.

Pentru tov. Acad. G. Oprescu

am scris lui Herman Roth la Sibiu.* Mi-a răspuns că în principiu este dispus să accepte o muncă în acord în legătură cu adunarea de material pe fişe după „Siebenburger Bote“, şi alte periodice. N-ar putea însă s-o facă decât în limba germană. Ar fi bine ca Institutul să intre în legătură directă cu Herman Roth, care aşteaptă precizări atât cât priveşte lucrările de făcut, cât şi în ceea ce priveşte remuneraţia. Eu îi amintesc de aprox. 400 lei lunar. Adresa lui este: Sibiu, Piaţa 6 Martie Nr. 5 II. Îl ştiu un om foarte conştiincios, de mare cultură literară. Am convingerea că va fi o bună achiziţie pentru Institut.
   Lucian Blaga

* Nu este trecut locul şi data redactării

 

Cu gândurile cele mai bune,
   Lucian Blaga

Călduroase mulţumiri pentru G. Petraşcu*

* Se referea la o lucrare despre marele pictor

Nicolae Mareş

Blaga către George Oprescu

» anul XXVII, 2016, nr. 11 (318)