O conferinţă inedită a lui Octavian Paler, din 1996

 

Ilie Rad 

 

          Acum 20 de ani, mai precis în toamna anului 1996, l-am invitat pe Octavian Paler să susţină o conferinţă la Cluj, la Facultatea de Jurnalism a Universităţii „Babeş-Bolyai“, demers la care s-a asociat şi tânărul meu coleg de atunci, asist. univ. Mircea Naidin, intrat ulterior în diplomaţie. (Profit de împrejurare pentru a-i aduce mulţumiri prietenului Mircea Naidin, care a uzat de relaţiile de rudenie cu mătuşa sa, doamna Geta Dimisianu, cea mai bună prietenă şi editoare a lui Octavian Paler, şi l-a convins pe scriitor să vină la Cluj-Napoca, după cum îi mulţumesc şi doamnei Geta Dimisanu, pentru evenimentul cultural la care a contribuit esenţial, în urmă cu două decenii.)
          În octombrie 1996, Octavian Paler a venit într-adevăr la Cluj-Napoca, unde a susţinut, de fapt, două conferinţe: una în faţa studenţilor jurnalişti, intitulată Mass-media: activitate de cultură sau de civilizaţie?, iar a două în faţa publicului larg, cu tema Roma, barbarii şi noi. Ambele conferinţe au fost urmate de întrebări şi răspunsuri, înregistrate fidel pe banda de magnetofon.
          Reflecţiile din conferinţa Roma, barbarii şi noi, după cum a mărturisit scriitorul, făceau parte dintr-o viitoare carte, Despre barbari, cu melancolie (pe care, din păcate, autorul nu a mai apucat să o scrie).
          Semnele de punctuaţie folosite la transcriere, ca şi sublinierea multor cuvinte cu italice, au menirea de a surprinde cât mai exact volutele gândirii şi modulaţiile vocii lui Octavian Paler.
          La transcriere au fost păstrate micile oralităţi (unele repetiţii, cuvinte şi expresii precum păi, mă rog, aicea, atuncea, nu-i aşa, cum să spun etc.), pentru a se păstra farmecul şi savoarea expunerii libere. În câteva situaţii, puţine, am pus între paranteze drepte unele cuvinte de legătură (prepoziţii, conjuncţii, adverbe), omise în fluxul expunerii libere, care fac textul tipărit mai clar şi mai explicit.
          Întrebările puse din sală, după conferinţă, nu au putut fi transcrise, pentru că au fost neclar înregistrate. Dar chiar dacă ar fi fost clar înregistrate, ele nu puteau fi transcrise in extenso, ştiind faptul că, în asemenea împrejurări, multora le place să se audă pe ei vorbind. În această situaţie, am reconstituit întrebările din răspunsurile pe care le-a dat Octavian Paler.
          Reproducem, în cele ce urmează, partea a doua a conferinţei Roma, barbarii şi noi, nu doar pentru actualitatea acesteia, ci şi ca un discret omagiu postum, adus scriitorului atât de preţuit (la 2 iulie 2016, s-au împlinit 90 de ani de la naşterea lui Octavian Paler).
          Prima parte a acestei conferinţe a apărut în România literară (anul XLVIII, nr. 38, 2 sept. 2016, p. 20-21, iar conferinţa integrală (cele două părţi, din România literară, respectiv din Apostrof, plus dialogul care a urmat), va fi publicată în Revista română de istorie a presei, urmând a fi reluată în volumul Convorbirile de la Cluj, aflat în pregătire.

 

Ilie Rad

O conferinţă inedită a lui Octavian Paler, din 1996

» anul XXVII, 2016, nr. 11 (318)