Despre traducerea literară
(II) 

 

 

          La Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor a avut loc, în aprilie, o conferinţă urmată de o masă rotundă pe tema Traducerea literară, artă a re-scrierii. Problemele ridicate au fost extrem de interesante şi deloc epuizate după aproape trei ore de discuţii. De aceea, revista Apostrof încearcă o reluare a lor şi o sintetizare lansând chestionarul de mai jos:
0.    Din ce limbă (limbi) traduceţi şi care e cartea care v-a adus cele mai mari bucurii ca traducător?
1.    Ce calităţi trebuie să aibă o traducere literară pentru a o putea considera o (foarte) bună traducere?
2.    Ce relaţie se încheagă între traducător şi scriitorul tradus?
3.    Cum înţelegeţi fidelitatea faţă de textul tradus? Puteţi da un exemplu de impas?
4.    În România, traducătorul este/poate fi membru al Uniunii Scriitorilor cu drepturi depline. Cum vă apare statutul/condiţia traducătorului în lumea de azi?
5.    Traduceţi doar răspunzând unei comenzi venite dinspre edituri sau îndepliniţi şi dificilul rol de „agent literar“ pentru autorii pe care alegeţi să-i traduceţi?
6.    Cum este receptată munca dumneavoastră? Ce vă nemulţumeşte? Ce îmbunătăţiri visaţi?

Anchetă realizată de Irina Petraş

Despre Traducerea literară (II)

» anul XXVII, 2016, nr. 7 (314)