În urmă cu cîţiva ani, invitata de onoare a Salonului de Carte Torino a fost România însăşi, iar o mare delegaţie de scriitori a fost atunci prezentă acolo; era pe vremea lui Marco Cugno, adică atunci cînd marele românist mai trăia: primăvara anului 2012... Anul acesta, la a 29-a ediţie a Salonului, oaspetele de onoare al Salonului a fost lumea arabă. Iar România, datorită Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, director prof. dr. Mihai Dinu, şi Consulatului român de la Torino, a participat, pe toată durata Salonului (12-16 mai), la eveniment. Sub genericul La Romania incontra le culturedel mondo/România întâlneşte culturile lumii, în „Sala Romania“, vizitatorii au aflat o expoziţie de carte, un loc de conferinţe şi lansări şi, ce frumos, o librărie, aceasta din urmă cu ajutorul difuzorului Libris.ro, din Braşov – aşa că vizitatorii puteau nu numai să asiste la lansările de carte, ci şi să cumpere cărţi în română şi italiană.
          Au participat la evenimentele româneşti traducători şi critici italieni, adică româniştii, mulţi dintre ei profesori la diverse universităţi din bazinul mediteranean, adunaţi acum la balul de primăvară al cărţii: Bruno Mazzoni, Roberto Merlo, Giovanni Rotiroti, Anita Natascia Bernacchia, Sara Salone, Marco Cuaz, Valeria Di Felice, Luciano Maria Pegorari, Gabriele di Palma, Antonio D’Alessandri, Silvia Terzi, Francesco Guida, Silvia Terzi, Daniela di Sora, Vanni Santoni, Mauro Barindi, Maria Luisa Lombardo, Mattia Luigi Pozzi, Irma Carannante, Franca Bruera, Emilia David, Pablo Lombò Mulliert, Mara Chiriţescu, Roberto Scagno, Claudia Mariana Mare, Gianluca Masi, şi precis am pierdut pe cineva. Adică oameni care şi-au legat munca şi viaţa de cultura românească şi se bucură de fiecare pagină apărută în italiană; sau care pur şi simplu au devenit admiratori ai unei cărţi sau ai unui autor român.
          Din România a participat la salon în primul şi în primul rînd Alexandra, de patru luni, fetiţa  Elenei Vlădăreanu... Cred că ele două, Alexandra şi Elena Vlădăreanu, au avut prezenţa şi lansarea cea mai spectaculoasă, Elena Vlădăreanu a citit poeme cu Alexandra în braţe, iar traducătorul ei o urma în italiană. Au mai participat la Salonul torinez Ruxandra Cesereanu, Radu Pavel Gheo, Sînziana Popescu, Geo Vasile, Elena Lavinia Dumitru, Gabriel Andreescu şi alţii. Cu folos, căci au apărut în italiană cărţi de toate felurile, poezie, proză, studii, antologii de poezie clasică etc. Tocmai pentru că de la precedenta ediţie a Salonului şi pînă acuma au apărut cărţi noi în italiană: Abbacinante..., de Mircea Cărtărescu; Speziliquidi. Veneţia dalle vene viola a Ruxandrei Cesereanu; L’ultimodecennio comunista. Lettereinviate a Radio Europa Libera 1979-1985, volum îngrijit de Gabriel Andreescu; Spazio privato, de Elena Vlădăreanu; Storie di migranti, de Radu Pavel Gheo; Ionesco. L’antimondo di uno sceptico, de Laura Pavel; Parlando con Panait Istrati de Elena Lavinia Dumitru; L’Apocalisse secondo Marta şi Ilpassatoscabroso di Cioran, de Marta Petreu, şi altele, îmi place să cred că România nu a bifat pur şi simplu un eveniment, ci chiar l-a făcut, deoarece eu nădăjduiesc că volumele traduse au şi ele condiţia manuscriselor bulgakoviene: nu ard, ci rămîn, spre folosul tuturor, al editorilor, traducătorilor şi nu în ultimul rînd al autorilor. Nu au lipsit cărţi scrise de autori italieni despre cultura românească, precum volumul profesorului Giovanni Rotiroti, intitulat La passionedel Reale: Cioran, Gherasim Luca, Paul Celan.
          Dacă (şi numai dacă) România va continua să investească în exportul de cultură românească în străinătate, şi nu într-o singură ţară, ci simultan în mai multe şi în mai multe limbi, atunci peste douăzeci de ani, cred eu cu optimism, vom începe să culegem roadele: cînd vom ieşi „afară“, vom fi recunoscuţi drept ceea ce sîntem, o bună cultură medie, complexă şi interesantă, dintr-o ţară interesantă şi originală. Sau şi mai simplu, dintr-o ţară normală.

 

                                                                                                             Marta Petreu

 

Marta Petreu

Salone Internazionale del Libro Torino

» anul XXVII, 2016, nr. 5 (312)