Revista Revistelor

• În România literară, nr. 1-2, Irina Horea este intervievată de Elisabeta Lăsconi. Traducătoarea lui Coetzee, Doris Lessing şi Tolkien ne spune că pentru a avea o traducere reuşită trebuie să te pui în pielea autorului. Frumoase sînt amintirile ei din epoca formării, despre scîrţîitul peniţei pe hîrtie şi călimările cu cerneală ale părinţilor ei, tatăl scriind literatură, mama lucrînd pentru şcoală, căci a fost profesoară de fizică.
          În numărul 2 al revistei, un amplu şi fin comentariu, „Zgarda de argint“, al lui Olimpiu Nuşfelean, despre volumul de corespondenţă Liviu-Fanny Rebreanu.


• Revista de limbă maghiară Korunk din Cluj a publicat în decembrie 2014 un număr tematic dedicat identităţii diasporei româneşti. Conceptul editorial este construit pe trei piloni: articole de istorie, studii de caz, precum şi prezentarea unor scriitori şi oameni de ştiinţă români care trăiesc în afara ţării.
          „Poate secolul XXI va fi secolul diasporei“, este de părere, în studiul său introductiv, profesorul clujean de sociologie (şi coordonator al acestui număr al revistei, alături de profesorul Péter Cseke) Sebastian Vasile Dâncu. Drept studii de caz sunt amintite situaţiile românilor din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Kazahstan, Ucraina, ale comunităţilor româneşti din Australia, Italia, Spania şi Austria. Dan Culcer este prezent în revistă ca un reprezentant al intelectualilor români care au ales exilul în timpul dictaturii lui Ceauşescu. Marta Petreu şi Ovidiu Pecican publică studii despre Eugen Ionescu, respectiv Ioan Petru Culianu. Mai sunt prezenţi în paginile publicaţiei Liviu-Petru Zăpârţan, Miklós Bakk, Ferenc Csortán, Barna Bodó.
          În ansamblul său, demersul revistei Korunk este o contribuţie notabilă la dialogul intercultural şi, în acelaşi timp, un gest de solidaritate din partea comunităţii maghiare din România faţă de diaspora provenită din rândurile majorităţii româneşti.

(A.)

 

(A)

Revista revistelor

» anul XXVI, 2015, nr. 2 (297)