Revista revistelor

• Splendidă pagina de poezie din Orizont, nr. 7, intitulată „Poeţi din Israel traduşi de Riri Sylvia Manor“. Traducătoarea a ales cîte un singur poem din următorii autori: Natan Zach, Dalia Rabicovici, Ithar Laor, Agy Mishol, Almog Behar, Admiel Kosman, Ronny Someck, Hedva Harekhani. Transcriem poemul lui Ronny Someck, intitulat „Avraham în drum spre jertfirea lui Ithak“: „Cureaua dinamitată ticăia/ pe corpul său îngrozit,/ şi din rezervoarele ochilor se prelingeau/ lacrimile despărţirii de Ithak/ în acea dimineaţă stupidă./ Încă puţin şi vor apărea muntele, altarul de sacrificiu/ şi feţele de vată ale îngerilor./ Noroc că o secundă înainte de explozie/ Dumnezeu i a adus aminte/ că există Dumnezeu“. În acelaşi număr al revistei timişorene, de citit dialogul dintre Robert Şerban şi Tudor Creţu.

• Fermecătoare tableta lui Nicolae Manolescu (din România literară, nr. 37) despre Cioran – pe care l a întîlnit în 1984 şi cu care, pornind de la amănuntul că tatăl său i a urmat lui Cioran la catedra de filosofie de la Liceul „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu, a avut apoi o conversaţie, despre Sibiu, fireşte – şi despre Ioan Alexandru. Sau, mă rog, despre Heidegger, la care tînărul Nicolae Manolescu a fost o dată, împreună cu Ioan Alexandru şi Marin Sorescu. Precizare importantă: introduşi, toţi trei, ca poeţi. În timpul vizitei, Ioan Alexandru a fost cam emoţionat, aşa că Sorescu i a şoptit lui Manolescu: „Ia l pe nebun de acolo, ca să nu l strîngă de gît pe moşu!“. Replică aproape cioraniană, zic eu, gîndindu mă la o pagină anume din Caietele filosofului liric, în care Cioran îşi notează cum a fost el vizitat de un tînăr recomandat drept genial; iar „geniul“, în timpul vizitei, s a apropiat cu privirea fixă şi ochii sticlind de gazda sa; „Geniul ăsta vrea să mă asasineze“, i a trecut prin cap lui Cioran, hotărît să i dea „un pumn în plină figură dacă mai înaintează spre mine“.
          Cît despre afirmaţia lui Cioran, că i ar fi plăcut să fie copil de călău, perechea ei este aceea în care spune că dacă ar fi avut un fiu, el ar fi fost asasin. De ale lui Cioran, fireşte. (A.)

 

 

(A)

Revista revistelor

» anul XXV, 2014, nr. 9 (292)