Scriitorii şi economia de piaţă


          Am început să primim la redacţie telefoane şi e-mailuri în care sîntem întrebaţi cît costă o recenzie. N-am priceput despre ce e vorba pînă nu ne-am amintit că Uniunea Scriitorilor cere, pentru intrarea în Uniune, dosar de cronici şi recenzii apărute în anumite reviste. Drept care aspiranţii la intrarea în Uniune se oferă să ne trimită cărţile lor în schimbul cronicilor noastre, iar cei mai pragmatici, obişnuiţi cu economia de piaţă, dar nu şi cu lumea literară, ne întreabă ce tarif avem.
          Păi, n-avem.
          Şi nici nu vrem să avem.
          Nici revistele, nici cronicarii literari nu prestează servicii contra plată, în sensul că nu putem fi angajaţi, precum cismarii, de pildă, să facem încălţăminte pe măsura clientului; sau precum avocaţii, să reprezentăm, contra unui onorariu, cauza şi interesele cuiva anume. Paginile revistei nu pot fi închiriate, iar criticii literari, de asemenea, nu pot fi angajaţi, nici cu cartea, nici cu ora, de către candidaţii la intrarea în USR. Cronicarii scriu despre ce volum vor ei şi aşa cum cred ei de cuviinţă, ghidaţi numai şi numai de gustul lor literar şi de criteriile lor de valoare.
          Economia de piaţă nu poate cuceri chiar totul, pentru simplul motiv că unele lucruri, printre care talentul, nu pot fi cumpărate de la un furnizor. Iar cărţile bazate pe talent şi profesionalizare îşi găsesc, de obicei, comentatorii. Cine deţine aceste două calităţi cred că are şi cronici la cărţile lui, şi nu numai într-o singură revistă din listă.
          Aşa că le dau candidaţilor la intrarea în Uniune o veste bună: cronicile sînt, în ce priveşte buzunarul autorului comentat, gratis. Vestea proastă este: nimeni şi nimic nu poate obliga o revistă să publice cronici despre cărţile care sosesc pe adresa ei – obligaţia noastră fiind alta, să punem aceste volume la dispoziţia cronicarilor noştri, să aibă de unde alege. La fel, nimeni şi nimic nu poate obliga vreun cronicar să facă un comentariu la o carte anumită – şi cu atît mai mult să facă un comentariu elogios.
           Deci: stimaţi autori care, vrînd să intraţi în Uniunea Scriitorilor, ne întrebaţi de tariful cronicilor, serviciile care vă interesează pe dvs. nu pot fi comandate la noi – şi, sînt sigură, nici la celelalte reviste din buclucaşa listă.  

M. P.

M. P.

Scriitorii şi economia de piaţă

» anul XXV, 2014, nr. 1 (284)