Poeme de Georgian Ghiţă

Aşteptare

M-am aşezat cu capul pe cadrul gândului tău,
Ca o stea muribundă la marginea universului.

Câteodată, încerc s-aprind un colţ,
lăsându-le pe celelalte patru într-o umbră ce alunecă
petale de piatră asemeni unei himere vii.
Mi-am strâns umerii înfioraţi
de plăcutul venin al vârfurilor de-amor
pe care le înfig în sângele amorţit nopţile pierdute.

Toamna a trecut, şi orice fulg abandonat mă va prinde
în visuri senine,
Cuget lucid
Inocenţă de lut.
Pe şina speranţei trec iubitorii de vid –
spirite reci.


Cutia de chibrituri

M-am ascuns lâng-o cutie de chibrituri
De multe ori îmi imaginez că nu eşti tu,
că e doar lumina care cade pe covor
sfâşiată precum un trup ce se zbate în visare

Tremur, izbit de amorul anarhic,
înstrăinat ca o candelă sudată
de vitraliile unui lăcaş tot mai gol

Un fragil păcat la buza oaselor,
mă-nţeapă cu-atâta vânt şi-atâta singurătate,
încât sufletu-mi pare foarte greu
de parcă atârnă de el un înger

Gândul începu să-şi dea ultima suflare,
aşezat pe mâna catranului miop
sărutându-şi ecoul strigătului de ajutor.


Vid

Când plângi, aduni viscole-ntre pleoape
nori vineţi se preling din cap până-n picioare
netezindu-ţi călcâiele.

Am început să uit cum arată sclipirea ochilor tăi
îmi pare că visul de-a evada din beţia acestei umbre
s-a spulberat odată cu timpul.

Nu m-am născut cu mai multe inimi
şi chiar de-aş fi avut,
ar fi încetat să bată pe rând
precum ceasurile uitate la amanet.

Nu-mi doresc ca să mi se alăture cineva,
căci dorul este precum un ciob ce-mi străpunge tâmplele
şi-mi biciuieşte obrajii, lăsând tălpi de durere în suflet.

Taci! Nu spune nimic, lipseşte un os...

Georgian Ghiţă

Aşteptare; Cutia de chibrituri; Vid

» anul XXIV, 2013, nr. 10 (281)