„Comunitatea egalilor“
Discurs la deschiderea anului academic 2013-2014

Ioan-Aurel Pop

          Aş fi vrut să vă pot anunţa cu mândrie – cum fac numai rectorii vechilor şi importantelor universităţi – că deschidem acum, astăzi, cel de-al 433-lea an universitar la Cluj. Dar nu pot să vă spun decât că, în urmă cu 432 de ani, nu departe de acest loc, se inaugura prima universitate modernă a Clujului, a Transilvaniei şi a întregului Sud-Est european, sub forma unui colegiu cu rang de academie, după modelul şi de rangul celor care funcţionau în Germania, Italia şi Franţa… Datorită vitregiei vremurilor şi răutăţii oamenilor, nu au fost până acum 432 de ani academici încheiaţi şi continui, ci presăraţi cu sincope, cum se întâmpla prin aceste părţi, unde „nu sunt vremile supt oameni, ci bietul om supt vremi…“
          Chiar şi aşa, suntem instituţia cu cea mai lungă tradiţie din România, cu alte cuvinte, cea mai veche, acum cea mai mare şi mai complexă şi, din multe motive şi puncte de vedere, cea mai prestigioasă. Funcţionăm cu 21 de facultăţi, trei linii de studiu lingvistice – română, maghiară şi germană –, plus mai multe programe derulate în engleză, franceză, ebraică etc. UBB a înmatriculat în 2013 peste 14.000 de studenţi numai în anul I, dintre care circa 4.250 sunt înscrişi la programe masterale, iar 310 la studii de nivel doctoral. Dintre cei 8.255 de studenţi la nivel de licenţă şi învăţământ cu frecvenţă, 1.347 sunt la linia maghiară, 179 la linia germană şi 360 la programe derulate în engleză. Pe parcursul anului universitar trecut au fost scoase la concurs circa 200 de posturi didactice şi de cercetare, din care jumătate pentru asistenţi şi lectori universitari.
          Realizările sunt multe şi greu de enumerat toate: s-a extins colaborarea cu mediul de afaceri, cu instituţiile de conducere ale municipiului şi judeţului, creându-se adevărate parteneriate cu acestea, cu mari companii din mediul economic românesc (Banca Transilvania, Siemens, Porsche etc.); s-a înlesnit accesul ONG-urilor studenţeşti la fondurile acordate de universitate pentru finanţarea proiectelor iniţiate şi implementate de studenţi; a fost finalizat procesul de evaluare a unităţilor de cercetare şi au fost validate centrele de excelenţă, iar universitatea are acum o imagine mult mai clară asupra competenţelor, valorii, potenţialului de colaborare şi dezvoltare a unităţilor de cercetare; s-a perfectat participarea universităţii în cadrul a două structuri de tip cluster: IT Cluster şi Polaris, ca şi participarea, alături de celelalte mari universităţi de stat din Cluj, la înfiinţarea în Cluj-Napoca a unui centru de transfer tehnologic, sub coordonarea Fundaţiei Steinbeis şi cu sprijinul landului Baden-Württemberg. Vom începe acţiunile de renovare şi consolidare a clădirii centrale, a Parcului „Iuliu Haţieganu“ – cel mai mare şi mai frumos spaţiu destinat sportului studenţesc din Europa Centrală şi de Sud-Est.
          Dar nu deschidem anul academic ca să ne lăudăm, ci ca să construim împreună, iar această construcţie comună – rodul muncii a circa 45.000 de oameni, câţi suntem în această „comunitate a egalilor“ – înseamnă mai întâi multă învăţătură, mult studiu, iar apoi creaţie de cel mai înalt nivel. Şcoala superioară este dedicată, mai ales la studiile de licenţă, instrucţiei, adică stăpânirii nivelului celui mai înalt la care a ajuns domeniul ales de fiecare. Iar pentru aceasta e nevoie de dascăli de elită, de cei mai buni specialişti în ramurile cunoaşterii. După instrucţie, trebuie să urmeze creaţia, care, în mai toate cazurile şi în toate sectoarele ştiinţei, începe cu cercetarea. La nivelurile masterale şi doctorale trebuie să predomine cercetarea, urmată de creaţia de vârf, materializată prin publicaţii de prestigiu, cotate drept cele mai bune din ţară şi din lume. Pentru aceasta, este nevoie în universitatea noastră de cei mai buni dascăli-cercetători, transmiţători ai tehnicilor de investigaţie celor mai avansate şi mai propice dezvoltării.
          Credem că putem să ne împărtăşim împreună, în acest locaş dedicat învăţăturii şi educaţiei înalte, din valorile ştiinţelor şi artelor, ale filosofiei şi variilor teologii, pe urmele paşilor lui Possevino, Sámuel Brassai, Aron Pumnul, Sextil Puşcariu, Lucian Blaga, Augustin Maior, Hermann Oberth, Victor Babeş, Emil Racoviţă, Constantin Daicoviciu sau David Prodan şi să folosim tradiţia spre a face performanţă. Este drept că nu sunt cele mai bune auspicii, că bugetul venit de la stat nu este suficient, că nu sunt destule locuri în cămine, că avem încă nevoie de multe dotări moderne, că nu-i putem păstra întotdeauna în UBB pe cei mai buni absolvenţi şi dascăli, că salariile şi bursele sunt mici etc. Sunt multe greutăţi care ne tulbură şi ne îngreunează misiunea… Dar nu avem altă soluţie decât să perseverăm, să continuăm munca, strădania noastră menită binelui public.
          Pe holul central al clădirii principale – numit Galeria Rectorilor – se află din vremurile vechi un citat extras din Cicero, care sună aşa: „Ce serviciu mai nobil sau mai folositor putem face pentru stat, decât dacă învăţăm şi instruim tineretul?“ Nu-l spun în latineşte – deşi sună aşa de frumos! –, deoarece astăzi nu se mai studiază aproape deloc această sublimă limbă, care ne-a dat numele şi fiinţa şi pe care o omorâm astfel din nou. Din acest citat ciceronian extragem chiar esenţa educaţiei şi a universităţii: universitatea este comunitatea magiştrilor şi discipolilor, în care profesorii îndeplinesc o misiune, oficiază un rit laic, spre propăşirea studenţilor, meniţi apoi – fiecare în felul său – să devină la rându-le învăţători, să transmită mai departe tainele meseriei. Scopul nostru este să avem cei mai buni studenţi şi cei mai buni profesori. Dacă cei mai buni specialişti din societate sunt şi dascăli, putem tinde să avem o mai bună societate, altminteri din rău iese rău şi din mediocru rezultă mediocru…
          Mă adresez bobocilor sau balicilor – cum se spune pe la noi –, acelora care vor primi curând „botezul“ din partea celor mari, a seniorilor studenţi, şi vor putea înţelege astfel ce înseamnă să fii student la UBB, la Cluj, pe urmele paşilor atâtor celebrităţi, între care şi Lucian Blaga, cel care era dăruit de Dumnezeu cu harul de a auzi „cum bat în geamuri razele de lună“… Pe vremuri, acest ritual se făcea prin versuri şi cântece, lângă pahare pline cu licori bahice. Mă tem că vechile cântece s-au cam dus… Venind la Cluj şi la UBB, voi, studenţii, sunteţi privilegiaţii sorţii, aveţi înainte deschisă calea magistrală a cunoaşterii cum alţii nu au, nu pot şi nu ştiu. Să nu credeţi că peste hotare aţi fi învăţat mai bine, mai mult şi mai profund. Fireşte, a studia departe este bine şi folositor. Aşa se proceda şi în Evul Mediu, când s-au inventat universităţile, şi aşa veţi face şi voi, în variatele ocazii de schimburi interuniversitare. Vă veţi putea specializa şi chiar afirma peste hotare, dar nu trebuie să uitaţi de locurile natale, binecuvântate între toate de Domnul pe pământ. Să daţi ţării ce este al ei, fiindcă ea ne ţine pe toţi, buni şi răi deopotrivă şi indiferent de limba maternă… Iar a te supăra pe ţară pentru un eşec personal este ca şi cum ai condamna iubirea pentru refuzul unui sărut…
          Sunteţi la Cluj, în cel mai mare oraş al acestei părţi de ţară, în cel mai studenţesc şi mai intelectual oraş din România, cu un brand unic şi inconfundabil – Universitatea, în sens generic, şi Universitatea Noastră, în sens concret. Cu alte cuvinte, voi sunteţi brandul Clujului! Nu minimalizaţi acest privilegiu. Bucuraţi-vă de „toamna nebun de frumoasă la Cluj“, de parcuri şi statui, de muzee şi alei, de zidurile medievale, de biserici şi de simple case, dar şi de oameni, mai ales de oameni, de cafenele şi de cluburi, de terase şi de evenimente, fiindcă „nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie să vă fie străin“. Veţi înţelege astfel că, deşi se duc studenţi stol după stol, Clujul nu rămâne niciodată gol… 
          Într-un asemenea loc binecuvântat aţi ales şi aţi reuşit să vă faceţi studenţia, de aceea vă felicit, împreună cu părinţii şi cu profesorii voştri, cu toţi cei care trăiesc alături şi prin Universitate şi vă doresc un an universitar frumos şi curat precum însăşi „corola de minuni a lumii“. „Să ne bucurăm, aşadar!“ împreună…

Cluj-Napoca,  30 septembrie 2013

 

 

 

Ioan-Aurel Pop

„Comunitatea egalilor“. Discurs la deschiderea anului academic 2013-2014

» anul XXIV, 2013, nr. 10 (281)