În luna mai a.c., marele scriitor peruan Mario Vargas Llosa, deţinătorul Nobelului pentru literatură 2010, a fost la Cluj, ca invitat al Universităţii „Babeş-Bolyai“, care l-a primit în rândul corpului său academic – ca doctor honoris causa.
          Scriitorul a avut mai multe întâlniri cu publicul: de pildă, a apărut ca actor pe scena Teatrului Naţional, în propria sa piesă O mie şi una de nopţi (regia Andreea Iacob), ocazie cu care a fost ovaţionat precum un... rege; în afara ceremoniei doctor honoris causa, desfăşurată în Aula Magna, Vargas Llosa s-a întâlnit cu studenţii Facultăţii de Litere. Nu putem să nu-l felicităm pe unul dintre maeştrii de ceremonie, adică pe Corin Braga. (M. E.)


Festivalul „Lucian Blaga“, găzduit, de ani de zile, la Alba Iulia, a adunat şi în acest an o serie de evenimente. Patronată de acad. Eugen Simion, masa rotundă din sala festivă a Palatului Apor, sediul Universităţii albense, a adunat nume scriitoriceşti din toate generaţiile. Chiar dacă momentul de vârf al întâlnirii a fost lansarea celor trei volume din creaţia poetică şi dramaturgică a lui Blaga – pe foiţă velină, de biblie, în colecţia tip „Pleiade“ îngrijită de criticul E. Simion –, dezbaterile propriu-zise nu au fost în niciun caz indiferente. Memorabil, printre luările de cuvânt, a fost eseul lui Aurel Pantea despre sursele jungiene ale filosofiei lui Blaga, prilej pentru anunţarea constituirii unei echipe de cercetători ai racordurilor dintre moştenirea filosofică a gânditorului român şi dialogul ideatic al acestuia cu gândirea europeană contemporană. Într-adevăr, acum când, prin reeditările sale, sistemul filosofic blagian a devenit mult mai accesibil pentru cititori, a venit, poate, momentul articulării unei cunoaşteri mai intime a acestuia, refăcând traseele pe parcursul cărora originalitatea unei gândiri de anvergură a întâlnit, primind sau respingând, sugestii din marea filosofie a modernităţii europene.

          Prima ediţie a Târgului de Carte Transilvania, iniţiată la Cluj de Editura Eikon şi de toţi cei care s-au alăturat acestui efort organizatoric deloc neglijabil, a polarizat, în iunie a.c., atenţia editorilor, scriitorilor şi cititorilor din regiune, în pofida căldurii excesive şi a puterii de cumpărare moderate. Adevărate tururi de forţă au fost momentele editurii bucureştene Tracus Arte, cu lansări multiple, de mare varietate (printre ele, inaugurarea colecţiei de scenarii de film prin volumul bistriţeanului Mircea Măluţ, Meandre), ale Editurii Charmides, din Bistriţa (cu lăudabila reeditare a volumului de debut al lui Ion Mureşan, Cartea de iarnă), şi editarea critică, în trei volume, a totalităţii scrierilor clasicului prozei transilvane, Pavel Dan (de către Aurel Podaru şi Andrei Moldovan). O reuşită demnă de tot interesul este transpunerea în format de bandă desenată a Amintirilor din copilărie de Ion Creangă, cu desene de Şerban Andreescu şi pe un scenariu de Liviu Antonesei şi Adriana Nazarciuc. Încununarea graficianului Octavian Bour cu laurii festivalului pentru întreaga lui prestaţie artistică a constituit o fericită alegere, alături de alte premii decernate unor nume meritorii ale culturii actuale. (B. B.)


• Semnalez, din Steaua, nr. 5-6, grupajul despre revista Tribuna şi redactorul ei şef: un caz trist, de impoliteţe la adresa întregii lumi culturale din România şi de abuz asupra redactorilor revistei; un caz care, pînă la data de 11 iulie a.c., nu a fost încă rezolvat de instituţiile în drept, în primul rînd de Consiliul Judeţean Cluj. La grupajul din Steaua colaborează Ion Pop, Ovidiu Pecican, Ruxandra Cesereanu, Vlad Moldovan, Ioan Pop-Curşeu, Valentin Derevlean, Victor Cubleşan şi Alex Goldiş.


• În Orizont, numărul 6, splendide pagini cu Ioan Holender, omagiat la Timişoara ca proaspăt doctor honoris causa al Universităţii din oraşul de pe Bega. Interesant! În vederea competiţiei pentru „capitală culturală europeană“, Iaşiul a organizat un mare festival de operă, Timişoara îl omagiază pe Ioan Holender, deci două evenimente culturale de anvergură, care stîrnesc respectul nostru. În vederea aceleiaşi competiţii, Clujul îl are, vorba unei prietene de-ale mele, pe Mircea Arman – şi îi ajunge.


• În Cultura, numărul 20, din 13 iunie, un dialog între Florica Courriol şi Virgil Tănase: despre Saint-Exupéry şi, printre altele, despre Micul Prinţ, măreţ-fermecătorul său personaj, care împlineşte anul acesta 70 de ani. Ocazia dialogului o constituie apariţia la Gallimard a cărţii Saint-Exupéry de Virgil Tănase. Volumul autorului francez de origine română a fost premiat cu Le prix de la Biographie de la ville d’Hossegor.


• În Jurnalul literar, nr. 7-12, în paginile 1, 8-9, alte fragmente din ceea ce editorul numeşte „Jurnalul inedit“ al lui Mircea Eliade. E vorba de fapt despre jurnalul integral al lui Eliade, varianta originară avînd multe pagini inedite faţă de tot ceea ce s-a publicat. Selecţia şi transcrierea fragmentelor au fost făcute de Mircea Handoca, deţinătorul unei copii a jurnalului integral. Pe cînd volumele? (S. B.)


• Prilejuit de aniversarea în acest an a 400 de ani de la urcarea pe tron a principelui Gabriel Bethlen, numărul pe luna martie al prestigioasei reviste clujene Korunk are ca temă centrală istoria Principatului Transilvaniei din secolele al xvi-lea şi al xvii-lea. Sunt publicate studii de istorie politică, istorie socială, istoria culturii şi artei, abordări care examinează aspecte ale vieţii cotidiene a unor comunităţi urbane şi contactele interpersonale ale unor figuri relevante ale perioadei analizate. Găsim referiri la probleme ca statalitatea principatului, viaţa religioasă şi confesională, populaţie şi diversitate etnică şi culturală. (L. J.)

 

***

Revista revistelor

» anul XXIV, 2013, nr. 8 (279)