„Sănătatea este un lucru preţios“

Lukács József

          Sub titlul Die Gesundheit ist ein köstlich Ding [Sănătatea este un lucru preţios], Editura Schiller din Sibiu (şi Bonn) a publicat un volum interesant: opera medicului braşovean din secolul al XVI-lea Paulus Kyr. Textul atrage atenţia datorită faptului că este al treilea tratat de medicină tipărit în Transilvania, fiind totodată prima carte de acest gen scrisă de un medic originar din această provincie istorică.
          Editura Schiller a proiectat şi a realizat cartea cu pricina în spirit transilvănean: în volum sunt cuprinse atât lucrarea originală în limba latină, tipărită în 1551, publicată în facsimil, cât şi traducerile textului latin în limbile germană (traducător Konrad Goehl), română (traducător Adinel Ciprian Dincă) şi maghiară (traducător László András Magyar), punând la dispoziţia cititorilor tratatul medicului braşovean în toate limbile vorbite în Transilvania. Volumul este întregit de rezumate în germană, română, maghiară, dar şi în limba engleză, respectiv de patru indici pentru termenii de limbă latină: un indice general de cuvinte, un indice cu părţile corpului şi denumiri de boli; al treilea cu plantele medicinale şi alimentele folosite în vindecare, iar al patrulea indice cu nume de locuri şi persoane, respectiv titluri de opere amintite sau citate în text. Volumul este atractiv şi datorită ilustraţiilor tematice, preluate din diferite publicaţii din epocă. Apariţia volumului este rezultatul colaborării unor specialişti în istoria medicinei şi a unor latinişti proveniţi din Germania, România şi Ungaria.
          Paulus Kyr, a cărui operă este republicată în acest volum, s-a născut în jurul anului 1510. Din anul 1533 a urmat studii universitare la Viena şi la Padova, a obţinut titlul de doctor în medicină în anul 1534, la Universitatea din Ferrara. Reîntors pe meleagurile natale, Paulus Kyr a fost medic şi farmacist la Braşov. Era un medic respectat şi în afara oraşului său, fiind chemat deseori şi la curtea princiară transilvăneană, el tratând personalităţi importante ale vremii, cum ar fi regele Ioan Zápolya, regina Izabella, principii Ioan Sigismund şi Sigismund Báthory. S-au păstrat informaţii potrivit cărora a fost chemat în ajutor şi în Ţara Românească şi în Moldova. Bătrânul medic a murit în anul 1588, aflându-se în călătorie spre reşedinţa suferindului guvernator al Transilvaniei, Ioan Ghiczy.
          Opera originală a medicului Paulus Kyr a apărut sub titlul Sanitatis studium ad imitationem aphorismorum compositum. Item, alimentorum uires breuiter et ordine alphabetico positae [Învăţătură privind sănătatea, întocmită după modelul aforismelor. De asemenea, pe scurt despre proprietăţile alimentelor, tratate în ordine alfabetică].
          Conform principiilor de bază ale medicinei medievale, funcţionarea organismului era considerată a fi depinzând de două serii de factori: cei care puteau fi asociaţi direct organismului, cum ar fi constituţia corpului, organele interne, lichidele care circulă în organism, dar şi deprinderile individului şi capacitatea sa intelectuală, toate fiind considerate realităţi obiective care nu puteau fi schimbate, unde medicul nu avea posibilitate de intervenţie. A doua serie de factori erau consideraţi cei independenţi de organism, dar care influenţau funcţionarea acestuia: aerul; mâncarea şi băutura; mişcarea şi repausul; insomnia şi starea de veghe; golirea şi umplerea organismului şi, în final, stările sufleteşti, toate acestea fiind domeniile unde medicul putea să intervină în vederea tratării pacientului. Medicul braşovean formula concis aceste principii:

sunt unii care se îmbolnăvesc nu din cauza stării propriului corp, ci datorită modului lor de viaţă defectuos, deoarece fie îşi duc viaţa în trândăvie, fie au vreo îndeletnicire nocivă, fie greşesc în felul de a dormi, fie se dedau jocurilor dragostei în exces, fie se amărăsc cu o boală sufletească sau cu probleme inutile. Din această cauză mulţi cad pradă diferitelor boli grave, de care apoi nu mai scapă toată viaţa. (p. 201-202)

Prima parte a tratatului medicului Paulus Kyr este concentrată pe factorii independenţi care acţionează asupra organismului, apoi, în continuare, tratatul cuprinde un ghid privitor la alimentaţie, cu enumerarea pe scurt a caracteristicilor alimentelor. Această parte a tratatului este deosebit de interesantă pentru cercetătorii alimentaţiei secolelor trecute. Paulus Kyr a trăit într-o epocă în care alimente de bază din zilele noastre, cum ar fi cartofii, roşiile, ardeii, vinetele, sfecla-de-zahăr, cacaua, cafeaua, floarea-soarelui, erau necunoscute, în schimb erau consumate, de exemplu, ghinde, mămăligă de orz, mei fiert în lapte, vin de miere. Listele de alimente ale medicului braşovean reprezintă indicii interesante ale alimentaţiei epocii respective.
          Paulus Kyr şi-a redactat tratatul cu gândul să fie manual pentru elevii gimnaziului luteran de la Braşov. El a formulat o serie de idei şi sfaturi pentru menţinerea sănătăţii, mai exact măsuri profilactice de ordin alimentar şi indicaţii igienico-sanitare. Cartea a fost scrisă cu intenţia să fie îndrumător pentru un mod de viaţă sănătos şi pentru adoptarea unei alimentaţii raţionale.
Volumul, pe lângă tratatul lui Paulus Kyr, conţine şi studii în limba germană ale unor specialişti din zilele noastre: medicul Robert Offner, editorul cărţii, publică un studiu introductiv despre oraşul Braşov, pentru a arăta mediul din care provenea şi în care activa Paulus Kyr. Aminteşte despre activitatea celorlalţi medici braşoveni din secolul al XVI-lea, Valentin Krauss/Crusius, Johannes Saltzmann şi Sebastian Pausche, descrie studiile de medicină şi de botanică ale lui Kyr şi menţionează câteva personalităţi cu care acesta a avut contact în timpul studiilor universitare. Filologul şi specialistul în istoria medicinei László András Magyar a publicat un studiu despre esenţa învăţăturilor dieteticii tradiţionale şi a patologiei umorale, idei care au reprezentat fundamentul medicinei încă din Antichitate şi până în secolul al XVI-lea, stabilind locul ocupat de opera medicului Paulus Kyr în cadrul literaturii medical-istorice din epocă. Al treilea studiu care însoţeşte lucrarea lui Paulus Kyr aparţine medicului Péter Szabolcs, care a analizat afirmaţiile de ordin alimentar şi dietetic din cartea medicului din secolul al XVI-lea şi le-a comentat din perspectiva medicinei contemporane.
          Volumul întregeşte bibliografia referitoare la Transilvania premodernă cu un text cu valoare de sursă documentară, destinat în primul rând cercetătorilor istoriei medicinei şi istoriei culturii, dar poate să fie o lectură interesantă şi pentru cei care gustă savoarea textelor vechi şi sunt preocupaţi de viaţa celor din secolele trecute.

 

Lukács József

„Sănătatea este un lucru preţios“ (Paulus Kyr, Die Gesundheit ist ein köstlich Ding. Sibiu-Bonn: Schiller Verlag, 2010)

» anul XXIV, 2013, nr. 7 (278)