Lucrările Verbului


de Ioan Buduca

Lumea patru-dimensională,
spaţiu şi timp,
a fost, la început, căldură.

Căldura primordială a apărut,
când a apărut (Big Bang),
prin compactificarea unor dimensiuni spirituale până spre zero.

Ţapte ar fi fost acele dimensiuni
pur matematice
care s-au compactat.

(S-au înfăşurat de şapte ori
în jurul propriului lor ax:
Logosul.)

Asta este şi ipoteza
cea mai puternică
din teoria corzilor:
„cei şapte îngeri din faţa Tronului“.

Viaţa, când i-a venit rândul
să apară,
urma să fie
desfăşurarea celor şapte
dimensiuni spirituale
înfăşurate înainte de începuturi.

Cum i-a venit rândul
să apară?

Iată cum!

Căldura a continuat compactarea
şi s-a format
mediul gazos
(elementul aer).

Orice compactare aduce
în fiinţă
un element mai dens
şi eliberează
din fiinţa celui compactat
un element mai subtil.

Focul primordial a eliberat
eterul luminos.

Fiecare metru cub de căldură
s-a compactat într-un proton.
Spaţiul s-a umplut de fotoni.

A urmat compactarea aerului
întru lichefiere
(elementul apă)
şi eliberarea
eterului sonor,
cel care face posibile
legăturile chimice
ale atomilor.

Lumea avea, curând,
forme moleculare.
În fine, apa s-a compactat
înspre solid.

Pământ.

Formele moleculare
au cristalizat
în forme minerale.

Totodată, un element supersubtil
s-a eliberat
din jocul de forţe
ale acestei ultime compactificări:
eterul vieţii.

Formele moleculare şi cristaline
puteau deveni deja
fiinţe biologice.

Fiinţele biologice,
evoluând de la stadii cristaline
spre vegetal, animal şi uman,
urmează,
acum,
prin stadiul uman,
să decompactifice,
să desfăşoare,
cele şapte înfăşurări spirituale
ale Verbului:
fizic, eteric, astral, eu,
sinea spirituală, spiritul vieţii, omul spirit.

De ce nu va fi existând
şi o compactificare mai densă
decât pământul?

Fizica de ultimă oră
începe să creadă
(religios)
că o astfel de compactificare
nu ar fi fost în concordanţă
cu principiul antropic
al Verbului.

Creştinismul însă spune că dacă
Verbul nu s-ar fi întrupat,
compactificările ar fi continuat
până dincolo de mineralitate,
spre praf şi pulbere,
iar etenul vieţii
n-ar mai fi avut parte de întrupări.

Cele şapte înfăşurări
ale spiritului
ar fi rămas
fără desfăşurare.

Iar eul n-ar fi aflat
niciodată
această istorie.

 

Ioan Buduca

Lucrările Verbului

» anul XXIV, 2013, nr. 1 (272)